Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Un an fără fumat în spațiile publice

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 31 martie 2017
Viața Medicală
Ramona BRAD vineri, 31 martie 2017
    În urmă cu un an, România și-a asumat unul dintre cei mai importanți pași înainte în vederea protejării sănătății publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Astfel, acum un an se interzicea fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. La momentul introducerii legii aveam o treime de populație fumători și cifre dure legate de mortalitate şi consecințele consumului de tutun. Fumatul era responsabil de peste 42.000 de vieți pierdute anual în România și continuă și în acest moment să reprezinte cauza principală de boală. Aceasta înseamnă –și însemna– că responsabilitatea decizională și colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din viaţa copiilor, tinerilor și adulților din România.
   Legea nr. 15/2016, prima politică având impact direct asupra sănătății publice, a fost adoptată ca urmare a unui efort semnificativ și conjugat al societăților medicale, al organizațiilor de pacienți, al organizațiilor de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, alături de factorii decizionali. Pe parcursul a aproape doi ani, peste 250 de organizații nonguvernamentale și experți naționali și internaționali în dezvoltarea de politici privind controlul consumului de tutun, au argumentat și fundamentat fiecare aspect al legii, în vederea respectării obligațiilor asumate de România prin tratate de sănătate internaționale și legi naționale. A fost un exerciţiu democratic admirat și recunoscut de cei cu expertiză în domeniu, cu o muncă asiduă de aproape un an de convingere a factorilor decizionali pentru votarea acestei legi. În final, votarea legii de mai mult de 80% dintre deputaţi a fost un model că această lege de prevenţie trebuie să nu aibă culoare politică și să se constituie în piatra unghiulară pe care se va construi pe viitor strategia de prevenţie.
    Având susținerea deplină a Organizației mondiale a sănătății și a tuturor organizațiilor cu obiective similare din alte țări, România a reușit să iasă din grupul ultimelor cinci țări europene care nu respectau prevederile Convenției-cadru privind controlul tutunului referitoare la protejarea cetățenilor ei față de expunerea la fumul de tutun.
   Există, la un an distanță de la introducerea legislației, o multitudine de reverberaţii care merită să fie trecute în revistă și care desfiinţează o bună parte din miturile care s-au încercat cultivate de industria tutunului şi fumătorii care se opuneau aplicării acestei legi. De cei care încercau să deturneze paragrafe din lege, mutându-ne în timp cu doisprezece ani înaintea legislației deja existente în 2005.
   Legislația de interzicere a fumatului în spațiile publice închise a fost în general acceptată de populație și mediul de afaceri, cu un nivel adecvat de respectare și implementare. Astăzi, fiecare cetățean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun. Rata de acceptare la un an demonstrează că cetăţenii au înţeles corect efectele ei protectoare. Legislația privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise a fost una dintre cele mai susținute politici publice la nivelul populației generale – cu un nivel de sprijin între 72 și 84% înainte de adoptare (conform studiilor succesive derulate de către Asociația React, în 2015, IRES, în 2015 și 2016, studii independente ale diverselor canale media). Ba mai mult, studiul de tip omnibus derulat la șase luni după adoptarea legii, a arătat un nivel de susținere de 80%, reconfirmând previziunile inițiale (incluzând un nivel de susținere de 63% în rândul fumătorilor).
   Importanța adoptării acestei legi și efectele ei directe și imediate, intens susținute de societatea civilă, au fost pe deplin reflectate de datele și studiile de impact realizate după implementarea ei. Unde ne aşteptam să vedem efectele acestei legi? În primul rând, plecând de la relaţia demonstrată ştiinţific între fumatul pasiv sau terţiar cu diferite afecţiuni, constatăm că această lege aduce economii la bugetul de stat și, implicit, al sănătății. Efectele legate de sănătatea publică sunt de o dimensiune ce nu poate fi neglijată. În decembrie 2016, Ministerul Sănătății a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, deci puține îmbolnăviri acute provocate de tutun. În perioada martie-august 2016, comparativ cu aceeași perioadă din 2015, s-au înregistrat mai puține cazuri externate: cu 5,4% (1.267 de cazuri) mai puține cazuri de adulți spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 de cazuri) mai puține cazuri de adulţi spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 de cazuri) mai puține cazuri de adulţi spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopneumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puține cazuri de copii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare.
   Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 de adulți și 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătățirea se află în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații publice. Mai apropiate de noi sunt Ungaria, Republica Moldova, dar exemple găsim și în vestul Europei precum Franţa sau Marea Britanie.
   În pofida unor dezbateri intense legate de potențialele efecte negative ale legii care interzice fumatul în spații închise asupra comercianților (restaurante, baruri, cafenele, cluburi), datele agregate de ANAF au infirmat ferm orice potențiale îngrijorări. Rezultatele obținute confirmă încă odată rezultatele a sute de studii la nivel internațional vizând acest aspect. Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5,1% la șase luni după aplicarea Legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în cele șase luni omonime ale anului 2015. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum sunt constante, ele menținându-se și după aplicarea aceleiași legi. În ceea ce privește restaurantele, cifra de afaceri a crescut în medie cu 10,9% la șase luni după aplicarea Legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în cele șase luni omonime ale anului 2015.
   Eforturile României de adoptare a acestei legislații au fost unanim apreciate la nivel internațional, țara noastră primind pentru prima dată două dintre cele patru premii acordate de către Organizația mondială a sănătății pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societății civile și factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.
   Lupta cu consumul de tutun în România este și rămâne un proces lung și dificil. În multe ţări care erau folosite de adversarii acestei legi ca să demonstreze că este o lege dură şi că alte naţiuni au ezitat în adoptarea acestor aspecte legislative, în acest an postlege lucrurile s-au schimbat. Austria este foarte aproape de a vota în parlament interdicţia fumatului în spaţiul închis într-o altă formă (posibil să intre în vigoare în 2018); Cehia a votat interdicţia fumatului în spaţii închise care intră in vigoare pe 31 mai 2017, iar în Germania mai multe landuri au deja legi similare celei românești.
   Este adevărat că pionierii europeni în lupta de control a tabagismului nu au stat pe loc în ultimele luni. Scoţia, Franţa, Ungaria merg deja spre pachetul generic. Nici noi nu stăm însă pe loc. Ca un semn de continuă determinare în lupta cu principala cauză de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în luna septembrie 2016, într-un nou demers ambițios, dar realizabil: acela ca, în parteneriat cu toți factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici și măsuri care să permită ca generația care se va naște în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturității, în anul 2035. Este un obiectiv asumat deja de multe țări europene, dar realizabil doar prin parteneriat asumat și responsabil. Peste 350 de organizații non-guvernamentale au aderat deja la această inițiativă, printre ele aflându-se organizații medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret și protejarea mediului. Strategia națională multisectorială pentru prevenirea și reducerea consumului de tutun, dependenței de nicotină și expunerii la fumul de tutun 2017–2035 a fost realizată în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2014–2020 și ale Planului multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate, precum și în deplină concordanță cu recomandările organizațiilor internaționale și documentelor la care România este semnatară (Organizația mondială a sănătății, Convenția-cadru privind controlul consumului de tutun, Strategia OMS Regiunea Europa pentru sănătatea copiilor și adolescenților 2015-2020, Convenția ONU privind Drepturile copilului).
   Societatea civilă, medicală și academică din România își exprimă speranța că va continua parteneriatul eficient cu factorii decizionali, astfel încât toate măsurile de control al consumului de tutun și de atingere a obiectivului primei generații de tineri eliberați de acest viciu cu efecte devastatoare să beneficieze de o abordare bazată pe argumente și dovezi științifice reale. Sănătatea și protejarea ei nu pot fi subiect de ecuație economică sau de negociere de nici un fel, iar sănătatea generațiilor curente și viitoare trebuie să continue să fie un obiectiv asumat la nivelul întregii societăți.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.