În urmă cu un
an, România și-a asumat unul dintre cei mai importanți pași
înainte în vederea protejării sănătății publice, prin intrarea
în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea și completarea
Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului
produselor din tutun. Astfel, acum un an se interzicea fumatul în
toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de
muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru
copii. La momentul introducerii legii aveam o treime de populație
fumători și cifre dure legate de mortalitate şi consecințele
consumului de tutun. Fumatul era responsabil de peste 42.000 de
vieți pierdute anual în România și continuă și în acest moment
să reprezinte cauza principală de boală. Aceasta înseamnă –și
însemna– că responsabilitatea decizională și colectivă trebuie
să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de
risc din viaţa copiilor, tinerilor și adulților din România.
Legea nr.
15/2016, prima politică având impact direct asupra sănătății
publice, a fost adoptată ca urmare a unui efort semnificativ și
conjugat al societăților medicale, al organizațiilor de pacienți,
al organizațiilor de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor,
alături de factorii decizionali. Pe parcursul a aproape doi ani,
peste 250 de organizații nonguvernamentale și experți naționali
și internaționali în dezvoltarea de politici privind controlul
consumului de tutun, au argumentat și fundamentat fiecare aspect al
legii, în vederea respectării obligațiilor asumate de România
prin tratate de sănătate internaționale și legi naționale. A
fost un exerciţiu democratic admirat și recunoscut de cei cu
expertiză în domeniu, cu o muncă asiduă de aproape un an de
convingere a factorilor decizionali pentru votarea acestei legi. În
final, votarea legii de mai mult de 80% dintre deputaţi a fost un
model că această lege de prevenţie trebuie să nu aibă culoare
politică și să se constituie în piatra unghiulară pe care se va
construi pe viitor strategia de prevenţie.
Având susținerea deplină a
Organizației mondiale a sănătății și a tuturor organizațiilor
cu obiective similare din alte țări, România a reușit să iasă
din grupul ultimelor cinci țări europene care nu respectau
prevederile Convenției-cadru privind controlul tutunului referitoare
la protejarea cetățenilor ei față de expunerea la fumul de tutun.
Există, la un an distanță de la
introducerea legislației, o multitudine de reverberaţii care merită
să fie trecute în revistă și care desfiinţează o bună parte
din miturile care s-au încercat cultivate de industria tutunului şi
fumătorii care se opuneau aplicării acestei legi. De cei care
încercau să deturneze paragrafe din lege, mutându-ne în timp cu
doisprezece ani înaintea legislației deja existente în 2005.
Legislația de interzicere a
fumatului în spațiile publice închise a fost în general acceptată
de populație și mediul de afaceri, cu un nivel adecvat de
respectare și implementare. Astăzi, fiecare cetățean al României
se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai
sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de
tutun. Rata de acceptare la un an demonstrează că cetăţenii au
înţeles corect efectele ei protectoare. Legislația privind
interzicerea fumatului în spațiile publice închise a fost una
dintre cele mai susținute politici publice la nivelul populației
generale – cu un nivel de sprijin între 72 și 84% înainte de
adoptare (conform studiilor succesive derulate de către Asociația
React, în 2015, IRES, în 2015 și 2016, studii independente ale
diverselor canale media). Ba mai mult, studiul de tip omnibus derulat
la șase luni după adoptarea legii, a arătat un nivel de susținere
de 80%, reconfirmând previziunile inițiale (incluzând un nivel de
susținere de 63% în rândul fumătorilor).
Importanța
adoptării acestei legi și efectele ei directe și imediate, intens
susținute de societatea civilă, au fost pe deplin reflectate de
datele și studiile de impact realizate după implementarea ei. Unde
ne aşteptam să vedem efectele acestei legi? În primul rând,
plecând de la relaţia demonstrată ştiinţific între fumatul
pasiv sau terţiar cu diferite afecţiuni, constatăm că această
lege aduce economii la bugetul de stat și, implicit, al sănătății.
Efectele legate de sănătatea publică sunt de o dimensiune ce nu
poate fi neglijată. În decembrie 2016, Ministerul Sănătății a
prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor,
primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări
pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, deci puține
îmbolnăviri acute provocate de tutun. În perioada martie-august
2016, comparativ cu aceeași perioadă din 2015, s-au înregistrat
mai puține cazuri externate: cu 5,4% (1.267 de cazuri) mai puține
cazuri de adulți spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu
11,5% (88 de cazuri) mai puține cazuri de adulţi spitalizaţi
pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 de cazuri) mai puține
cazuri de adulţi spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopneumoniei
obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puține cazuri
de copii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o
infecție acută de căi respiratorii superioare.
Dacă urmărim
datele statistice, vedem că 1.993 de adulți și 708 copii nu au mai
necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau
agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului
2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă
produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil
că îmbunătățirea se află în directă legătură cu aplicarea
legii. Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care
s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații
publice. Mai apropiate de noi sunt Ungaria, Republica Moldova, dar
exemple găsim și în vestul Europei precum Franţa sau Marea
Britanie.
În pofida unor
dezbateri intense legate de potențialele efecte negative ale legii
care interzice fumatul în spații închise asupra comercianților
(restaurante, baruri, cafenele, cluburi), datele agregate de ANAF au
infirmat ferm orice potențiale îngrijorări. Rezultatele obținute
confirmă încă odată rezultatele a sute de studii la nivel
internațional vizând acest aspect. Cifra de afaceri a barurilor a
crescut în medie cu 5,1% la șase luni după aplicarea Legii 15/2016
comparativ cu cifrele înregistrate în cele șase luni omonime ale
anului 2015. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum
sunt constante, ele menținându-se și după aplicarea aceleiași
legi. În ceea ce privește restaurantele, cifra de afaceri a crescut
în medie cu 10,9% la șase luni după aplicarea Legii 15/2016
comparativ cu cifrele înregistrate în cele șase luni omonime ale
anului 2015.
Eforturile României de adoptare a
acestei legislații au fost unanim apreciate la nivel internațional,
țara noastră primind pentru prima dată două dintre cele patru
premii acordate de către Organizația mondială a sănătății
pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune
practici în colaborarea societății civile și factorilor
decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.
Lupta cu
consumul de tutun în România este și rămâne un proces lung și
dificil. În multe ţări care erau folosite de adversarii acestei
legi ca să demonstreze că este o lege dură şi că alte naţiuni
au ezitat în adoptarea acestor aspecte legislative, în acest an
postlege lucrurile s-au schimbat. Austria este foarte aproape de a
vota în parlament interdicţia fumatului în spaţiul închis
într-o altă formă (posibil să intre în vigoare în 2018); Cehia
a votat interdicţia fumatului în spaţii închise care intră in
vigoare pe 31 mai 2017, iar în Germania mai multe landuri au deja
legi similare celei românești.
Este adevărat că pionierii europeni
în lupta de control a tabagismului nu au stat pe loc în ultimele
luni. Scoţia, Franţa, Ungaria merg deja spre pachetul generic. Nici
noi nu stăm însă pe loc. Ca un semn de continuă determinare în
lupta cu principala cauză de boală prevenibilă în România
(consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în luna
septembrie 2016, într-un nou demers ambițios, dar realizabil: acela
ca, în parteneriat cu toți factorii decizionali, să contribuie la
adoptarea tuturor acelor politici și măsuri care să permită ca
generația care se va naște în anul 2017 să fie nefumătoare la
vârsta maturității, în anul 2035. Este un obiectiv asumat deja de
multe țări europene, dar realizabil doar prin parteneriat asumat
și responsabil. Peste 350 de organizații non-guvernamentale au
aderat deja la această inițiativă, printre ele aflându-se
organizații medicale, academice, de protejare a drepturilor
copiilor, de tineret și protejarea mediului. Strategia națională
multisectorială pentru prevenirea și reducerea consumului de tutun,
dependenței de nicotină și expunerii la fumul de tutun 2017–2035
a fost realizată în conformitate cu principiile și obiectivele
Strategiei Naționale de Sănătate 2014–2020 și ale Planului
multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru
sănătate, precum și în deplină concordanță cu recomandările
organizațiilor internaționale și documentelor la care România
este semnatară (Organizația mondială a sănătății,
Convenția-cadru privind controlul consumului de tutun, Strategia OMS
Regiunea Europa pentru sănătatea copiilor și adolescenților
2015-2020, Convenția ONU privind Drepturile copilului).
Societatea civilă, medicală și
academică din România își exprimă speranța că va continua
parteneriatul eficient cu factorii decizionali, astfel încât toate
măsurile de control al consumului de tutun și de atingere a
obiectivului primei generații de tineri eliberați de acest viciu cu
efecte devastatoare să beneficieze de o abordare bazată pe
argumente și dovezi științifice reale. Sănătatea și protejarea
ei nu pot fi subiect de ecuație economică sau de negociere de nici
un fel, iar sănătatea generațiilor curente și viitoare trebuie să
continue să fie un obiectiv asumat la nivelul întregii societăți.