Recent, americanii au tras un semnal de alarmă în plin sezon gripal. Rata spitalizărilor cauzate de gripă a atins 41,9%ooo în ultima săptămână a lunii ianuarie, fiind echivalentă cu cea din 2014-2015, când 710.000 de americani au fost spitalizați la sfârșit de sezon. Astfel, a fost remarcată o creștere a ratei de spitalizare față de săptămâna anterioară a lunii, când aceasta atinsese 22,7%ooo .

Așa cum a arătat Andrew T. Pavia, profesor de pediatrie la Universitatea din Utah și epidemiolog la Centrul de control și prevenție a bolilor (CDC), sezonul 2017-2018 a fost unul prost pentru gripă. La sfârșitul primei săptămâni din februarie, aproximativ 8% din populația americană a consultat medicul pentru boli „influenza-like”, înregistrându-se cea mai mare rată de la pandemia din 2009 (1,2). Specialiștii se așteaptă ca acest procent să crească până la sfârșitul lunii aprilie și consideră că, în funcție de categoria de populație, gripa poate reprezenta 60-80% din bolile „influenza-like”, restul aparținând altor tipuri de viroze respiratorii. Acest termen surogat a fost introdus în anii în care nu se făceau teste de gripă în mod curent și este caracterizat de prezența febrei asociată fie cu odinofagie, fie cu tuse. Tot în SUA, în acest an s-au descoperit mai multe cazuri cu virus sincițial respirator la persoanele peste 65 de ani și la copiii sub 2 ani.

La adulții nevaccinați, semnele care prezic instalarea gripei sunt, după autorii americani (1,2): cefaleea, mialgiile, durerile în gât și tusea, ultimul simptom fiind mai frecvent la cei cu gripă față de alte tipuri de viroze respiratorii. De fapt, din studiile americane se remarcă faptul că pacienții care tușesc și au febră mai mult de 48 de ore au cel mai probabil gripă, nu alte tipuri de viroze. În zonele unde nu se poate testa infecția cu virus gripal, se pare că medicii, mai ales pediatrii, reacționează în exces cu tratamentele antivirale. Reacția lor, în sensul aplicării unei terapii precoce cu oseltamivir (Tamiflu), este încurajată în special la grupele cu risc (cu boli respiratorii, cardiace, diabetici, boli imunologice, la copiii mici sau la vârstnici).

De ce a fost un an rău pentru gripă? Experții consideră că agresivitatea din acest an a gripei a fost generată de mai mulți factori. Anul acesta a fost prezentă mai mult tulpina H3N2, cu forme severe de boală. Deși această tulpină începe să scadă ca prevalență, a crescut rapid prezența virusului B. Toate agravările au fost potențate și de absența de ani întregi a unui vaccin antigripal îmbunătățit. Specialiștii (1) au atras totuși atenția că vaccinul actual este eficient pe tulpina gripală B și pe aproximativ 20% din cazurile cu H3N2. Desigur că există riscul de a face infecții cu ambele tipuri de tulpini sau cu alte grupe de virusuri, mai ales la copiii de grădiniță și la educatori.

Deși mulți au comparat anul acesta cu 2009, an în care gripa porcină a făcut ravagii, specialiștii consideră că epidemia de gripă nu a depășit ca proporție situațiile din anii anteriori, în ciuda unor semnale trase de media, și că, deși a crescut numărul de solicitări la camerele de gardă, majoritatea persoanelor infectate au făcut forme ușoare de boală care au putut fi tratate la domiciliu (3). Plecând de la aceste mesaje de bază, pediatrii au avut două mesaje importante pentru părinți, familii și cadrele medicale. Ei au constatat că 80% din decesele copiilor s-au înregistrat la cei care nu fuseseră vaccinați. Le-au atras atenția părinților să se alerteze la apariția semnelor de gravitate a bolii, ca de exemplu: dificultăți de respirație, letargie, deshidratare. De asemenea, le-au spus și că încă nu este târziu să-și vaccineze copiii (3). Clinicienilor le-au recomandat utilizarea precoce a oseltamivirului (Tamiflu) sau a altor inhibitori de neuraminidaze în primele 48 de ore de la prezentare (debut), dar nu de rutină la toate tipurile de infecții.

La grupele cu risc crescut, se recomandă tratamentul în următoarele situații (4): la copiii sub 2 ani, la adulții de peste 65 de ani, la pacienții cu boli cronice respiratorii (inclusiv astmaticii), boli cardiovasculare (exceptând HTA singură), boli renale, hepatice, hematologice (inclusiv siclemie), metabolice (inclusiv diabet), neurologice și cu condiții predispozante neurologice (afecțiuni cerebrale, ale măduvei spinării, ale nervilor periferici sau ale mușchilor, pacienți cu epilepsie, accidente vasculare cerebrale, dizabilități intelectuale, retard mintal, distrofii musculare, leziuni de coloană vertebrală). Grupele cu risc crescut mai includ pacienții imunodeprimați, cei cu infecție HIV și pe cei sub diferite terapii imunosupresive, gravidele sau femeile postpartum (în primele două săptămâni după sarcină), pacienții peste 19 ani care primesc terapie cu aspirină pe o perioadă lungă, indo-americanii nativi din Alaska, obezii, cei din căminele de bătrâni sau cu alte facilități pentru îngrijiri cronice.

Specialiștii reamintesc importanța condițiilor permanente de igienă strictă, plecând de la spălatul mâinilor până la izolarea la domiciliu a celor bolnavi până la dispariția febrei (fără a utiliza antitermice cel puțin 24 de ore). Un alt punct de vedere analizat de experții americani se referă la eficacitatea vaccinului antigripal, aceștia făcând o pledoarie intensă pentru vaccinare, chiar dacă eficacitatea vaccinului scade. Printre cauzele de scădere a eficacității (5) acestuia se numără mutațiile suferite de hemaglutinină, proteina pentru atașare celulară de pe suprafața virusului. Aceste mutații sunt cele care fac ca imunizarea sau infecția naturală din anul anterior să nu protejeze împotriva bolii în anul următor. Este o motivație suplimentară pentru americani, unde se recomandă vaccinul tuturor celor cu vârste de peste 6 luni. O altă cauză a scăderii eficacității vaccinului este circulația tulpinilor între America de Sud și America de Nord, cu mutații care, deși sunt recunoscute și incluse de Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), pot fi totuși foarte variate, scăzând eficacitatea vaccinului. Exemplul ales este sezonul 2014-2015, când eficacitatea vaccinului a fost de 13%, deoarece 80% din tulpinile care circulau în acel an în SUA au fost variante ale tulpinilor inițial incluse în vaccin, variante de H3N2. Modificările din timpul fabricării pot cauza, de asemenea, scăderea eficacității vaccinului antigripal, în special în cazul tehnologiilor dezvoltate pe ou, dar nu și pentru tehnologiile ADN recombinante (aceasta poate fi o explicație a eficacității de doar 42% observată pentru vaccinul din sezonul 2016-2017).

Cu toate aceste constatări, pledoaria pentru vaccinare se menține (5), deoarece o comparație a numărului de decese în sezonul 2005-2006 versus 2013-2014 arată că datorită vaccinului au fost salvate 40.000 de vieți în SUA. Vaccinul antigripal nu este, după opinia specialiștilor, un vaccin perfect, eficacitatea sa fiind de 40%.

În ciuda acestor recomandări, în SUA doar 37% din pacienții cu afecțiuni respiratorii aflați la risc au primit precoce medicație antivirală (6), iar medicațiile recomandate de CDC rămân oseltamivirul oral, zanamivirul administrat inhalator (ambele minimum 5 zile, dar cu prelungire pentru pacienții spitalizați) și peramivirul intravenos (aprobat doar pentru adulți, ca perfuzie unică în 15-30 de minute). Acestea sunt recomandări din care medicii de familie și pneumologii români au încă multe de învățat, având în vedere rata scăută de vaccinare antigripală în țara noastră.