Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Un domeniu în care s-au făcut progrese importante

Viața Medicală
Prof. dr. Ion BRUCKNER luni, 31 octombrie 2016
    Termenul de dislipidemie acoperă un grup foarte eterogen de anomalii biochimice serice. Importanța acestor anomalii este determinată de relația lor cu patologia cardiovasculară. În toate țările înalt și mediu dezvoltate (inclusiv România), bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, iar, între factorii de risc ai acestor boli, dislipidemiile ocupă un loc important.
    Sub termenul de „dislipidemii“ sunt incluse modificări ale mai multor fracțiuni în care sunt prezente lipidele serice, modificări care pot fi diferit combinate. Aceste modificări pot fi (mai rar) determinate exclusiv genetic (modificări primare), sau pot recunoaște o etiologie mixtă – prezența unei predispoziții genetice, la care se adaugă factori de mediu și alte boli existente. Dintre acestea din urmă, diabetul zaharat și obezitatea ocupă prin frecvență un loc deosebit în lumea actuală.
    Lipidele serice sunt transportate în complexe lipoproteice de mărimi și densități diferite. Izolarea acestor lipoproteine (care transportă și alte substanțe active) a permis clasificarea disproteinemiilor.
    Dintre fracțiunile lipoproteice, cea mai importantă, prin frecvență, prin corelația cu dezvoltarea aterosclerozei și prin posibilitatea de influențare terapeutică, este LDL, care transportă colesterol. Acesta este sintetizat în ficat și comportă o componentă proteică, care fixează colesterolul și îl transportă de la ficat către periferie. Ajunse în periferie, aceste particule sunt oxidate, fagocitate de macrofage, care devin celule spumoase, se necrozează subendotelial și reprezintă substratul formării plăcii de aterom. Formarea plăcii are ca mecanism declanșarea unei reacții inflamatorii cu atracția macrofagelor și a altor elemente celulare.
    Consecința logică este că scăderea concentrației serice a LDL-colesterolului va duce la scăderea depunerilor de colesterol subintimal și deci la formarea de aterom. Placa în care se găsește mult colesterol este mai fragilă la stresul mecanic și are o reacție inflamatorie mai intensă, ceea ce o fragilizează suplimentar. Fisurarea plăcii declanșează tromboza cu obstrucție vasculară. Deci plăcile cu mai puțin colesterol vor fi mai stabile, adică mai puțin predispuse la a genera tromboză.
    Existența unor medicamente capabile să limiteze formarea de LDL – statinele – permite încetinirea formării ateromului și stabilizarea plăcilor existente, deci scăderea riscului aterotrombotic, limitarea patogeniei accidentelor coronariene și cerebrale.
    Problemele, mult exagerate în presă și pe internet (și astfel și în rândul persoanelor cu creștere a LDL) sunt acțiunile secundare și necesitatea permanenței tratamentului. Acțiunea acestor medicamente este relativ scurtă, așa că întreruperea tratamentului duce la revenirea la situația anterioară (LDLc crescut). Aceasta face ca tratamentul să fie continuu și permanent. Este logic să fie tratate persoanele tinere, pentru a limita formarea de aterom; la persoanele vârstnice se obține mai degrabă numai o stabilizare a plăcii. În ceea ce privește efectele secundare, acestea sunt relativ reduse ca prevalență (sub 4%) și constau în afectare hepatică și musculară. O creștere a valorii transaminazelor hepatice de peste două ori valoarea maximă a laboratorului impune întreruperea tratamentului. Efectul secundar muscular este apariția de dureri musculare, care pot fi uneori supărătoare și duc la întreruperea tratamentului. Foarte rar pot apărea creșteri ale creatinin­fosfokinazei musculare prin necroză, complicație severă, care obligă la oprirea administrării. Numeroase studii au demonstrat că descoperirea statinelor a fost unul dintre marile progrese în prevenția primară și secundară a afecțiunilor cardiovasculare.
    O altă particulă lipoproteică corelată cu ateroscleroza este cea cu densitate mare – HDL. Studiile epidemiologice au demonstrat că o concentrație mică de HDLc se corelează cu ateroscleroza mai severă, iar una mai mare conferă reducerea riscului. Din păcate, încercările medicamentoase de a crește nivelul seric al HDLc, deși eficace, nu au influențat pozitiv prognosticul pacienților, nu au redus riscul. Explicația acestei limitări este probabil eterogenitatea particulelor de HDL, care transportă și felurite citokine și mediatori și se pot transforma din protectoare în nocive.
    O altă fracțiune corelată cu afectarea vasculară este reprezentată de trigliceride. Ele se corelează pozitiv cu dezvoltarea aterosclerozei, dar reprezintă un factor de risc de mai mică importanță decât LDLc. Trigliceridele mult crescute comportă un risc mare de pancreatită. Scăderea lor nu se obține prin statine, ci prin fibrați.
    O situație particulară în grupul pacienților dislipidemici prezintă pacienții cu diabet. Diabetul zaharat fiind o tulburare metabolică generală, nu numai a metabolismului glucidic, acești pacienți suferă o dislipidemie specifică: particulele de LDLc sunt mai mici și mai grele (dar și mai aterogene), HDL este scăzut și trigliceridele sunt crescute. Această combinație de factori de risc proaterogeni duce la o ateroscleroză mai precoce și mai extinsă și, ca o consecință clinică, la constatarea că cei mai mulți diabetici sfârșesc prin accidente aterotrombotice.
    Dislipidemiile reprezintă un domeniu de patologie în care s-au făcut progrese terapeutice importante, care au dus la progrese la fel de mari în profilaxie.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.