Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Un nume înscris în memoria societăţii româneşti

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN marţi, 9 decembrie 2014
   Nu o dată, ci de mai multe ori, în timpul lunilor petrecute împreună la Spitalul Fundeni din Bucureşti, Marius Barnard ne-a spus: „Dacă aş fi în situaţia să aleg textul epitafului meu, aş cere să fie o relatare a ceea ce am izbutit să fac în România“. Eram în 1979 şi Marius, unul dintre cei doi fraţi Barnard care au reuşit primul transplant cardiac la om, era la a doua sa vizită în România. Venise prima dată cu un an înainte, din proprie iniţiativă, cu o întreagă echipă medicală, pentru a ajuta chirurgia cardiacă din ţara noastră, care, la vremea aceea, se afla într-un mare impas. Printr-o fericită serie de întâmplări, vizitele de ajutor profesional ale medicilor sud-africani au fost posibile şi au schimbat radical mersul lucrurilor: rezultatele operaţiilor pe inimă s-au îmbunătăţit, chirurgia cardiacă românească a fost resincronizată la marile progrese făcute în lume, mai mulţi bolnavi au fost operaţi, cazuri mai complexe au fost abordate cu succes şi mai mulţi adulţi şi copii s-au întors la o viaţă normală. Într-adevăr, minunate fapte de amintit la sfârşitul unei vieţi.
   Iată că trista zi a unei recunoscătoare aduceri aminte a venit: viaţa lui Marius Barnard (3 noiembrie 1927 – 14 noiembrie 2014), plină de reuşite, dar şi grevată de o lungă şi chinuitoare suferinţă, s-a sfârşit. Citez din cartea sa autobiografică „Momente-cheie dintr-o viaţă închinată binelui“ (Editura Humanitas 2013): „Un alt motiv pentru care doresc să ajung în Rai este să-mi regăsesc părinţii, să le mulţumesc pentru tot ce-au făcut pentru mine şi să trăiesc cu ei, cu Inez şi cu familia mea în veci. Mulţi necredincioşi vor spune că astea sunt doar baliverne şi că nu există viaţă după moarte. Ei sunt aceia care te întreabă ce-ai să faci când vei descoperi că nu există nici ceruri şi nici iad. La asta am răspuns întotdeauna că ar fi o mare dezamăgire. Dar ce vor face ei, îi întreb, dacă vor descoperi că eu am fost cel care a avut dreptate? Datorită credinţei mele în viaţa veşnică, nu mă tem de moarte. Cum aş putea? După treisprezece ani de cancer, cu toată suferinţa, cu toate complicaţiile şi umilinţele prin care am trecut, pot să spun cu convingere că Îi mulţumesc Domnului că mi-a dat cancerul. Prin el L-am regăsit pe Dumnezeu şi mi s-a promis viaţa veşnică. Ce târg avantajos!“.
   Marius Stephanus Barnard a fost unul dintre cei cinci fii ai unui pastor protestant din micul oraş sud-african Beaufort West. Ca şi fratele său mai mare, Christiaan Neethling (1922–2001), Marius a studiat medicina în Africa de Sud, s-a specializat în chirurgie cardiacă în Statele Unite şi a fost membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din Capetown. La 3 decembrie 1967, acolo a avut loc istorica operaţie prin care inima foarte bolnavă a unui pacient în pragul morţii a fost înlocuită cu succes cu inima normală a unei tinere ucise de un accident de trafic. Nu există un act medical mai intens mediatizat şi care să fi captat în mai mare măsură atenţia şi interesul lumii. Tot ce se făcuse până la acea dată în domeniul medical, ca şi tot ce s-a făcut după aceea, tratează bolile. Transplantul cardiac tratează moartea şi aduce viaţa celor a căror existenţă este ameninţată imediat.
   Participarea la marea experienţă a transplantării inimii nu a fost singura şi cea mai mare realizare profesională a doctorului Marius Barnard. El a avut contribuţii importante la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii, în special în corecţia cardiopatiilor congenitale.
     Un lucru uneşte toate momentele-cheie din prodigioasa biografie a lui Marius Barnard: nevoia de a participa la înfăptuirea binelui. A fost mânat de ardoarea unei misiuni care l-a făcut să trudească în greaua viaţă a unui chirurg cardiac devotat, a contribuit la perfecţionarea tehnicilor de operaţie şi a salvat vieţile a mii de pacienţi, între care şi sute de bolnavi români. Tot în spiritul unui misionar şi asumându-şi riscuri şi critici, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv România, şi a lucrat acolo luni de zile, fără nicio recompensă.
   După încheierea carierei sale medicale, dr. Marius Barnard s-a dedicat activităţii politice, a devenit senator în Parlamentul sudafrican şi a militat pentru îndepărtarea apartheidului şi pentru democratizarea ţării sale. Ulterior, a inventat o nouă formă de asigurare medicală, care să-i ajute pe cei afectaţi de boli foarte grave să beneficieze de tratamente de mare complexitate, de lungă durată şi foarte costisitoare. Câţiva ani, Marius Barnard a străbătut lumea, promovând noua formă de asigurare, destinată ajutorului pentru cei foarte bolnavi.
   Nu ştim dacă Romania a fost menţionată în epitaful doctorului Barnard, îngropat la Hermanus, unde şi-a petrecut ultima parte a vieţii. Ce ştim este că numele său ar trebui să rămână înscris în memoria societăţii româneşti, alături de numele altor străini, care, punându-se în slujba oamenilor, şi nu a unei ţări anume, ne-au schimbat destinele.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.