Sistemul românesc de sănătate
prezintă probleme majore, există nenumărate neajunsuri care
afectează profund calitatea actului medical. Lipsa aparaturii, a
materialelor sanitare, birocrația, salariile sunt doar câteva
dintre acestea. La ele se adaugă lipsa medicamentelor, materialelor
sanitare, deficitul de comunicare interdisciplinară sau
interinstituțională și legislația neclară. Într-un mediu de
lucru ostil, fără recompense corespunzătoare, medicii ajung să
fie suprasolicitați, copleșiți de un număr foarte mare de
pacienți și uită esența meseriei, motivația pentru care și-au
dorit să profeseze.
Anumite specialități medicale
implică un grad mai mare de stres față de celelalte. De exemplu,
un medic din cadrul departamentului de urgențe poate să vadă
într-o gardă chiar și 50 de pacienți, deficitul de personal fiind
extrem de mare în această specialitate. Mulți dintre acești
pacienți sunt în stare gravă.
Estimarea
nivelului de stres profesional în rândul medicilor bucureșteni a
fost obiectivul unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din
Municipiul București (CMMB). Sindromul de burnout sau sindromul
epuizării profesionale în rândul medicilor – atât de mult
discutat în presă și abordat în cadrul cercetărilor de
specialitate – apare din ce în ce mai frecvent în epoca modernă.
Cauzele acestuia sunt multiple, iar repercusiunile afectează
deopotrivă viața medicilor și a pacienților (fig.
1).
Un medic stresat, copleșit de o birocrație stufoasă și de
responsabilitățile pe care le implică meseria sa, va risca să
pună un diagnostic greșit sau să indice un tratament eronat. De
asemenea, randamentul la locul de muncă scade. Numărul de
consultații este foarte mare, iar medicul nu reușește întotdeauna
să mulțumească toți pacienții și apare astfel frustrarea și
scăderea stimei de sine. Poate apărea depresia, anxietatea sau o
iritabilitate crescută, chiar și episoade de agresivitate. Un alt
element relevant în această ecuație este toleranța de care dau
dovadă pacienții – unii pot deveni agresivi verbal sau chiar
fizic dacă sunt lăsați să aștepte prea mult sau dacă sunt
nemulțumiți de serviciile medicale primite.
Studiul
realizat de CMMB a fost efectuat pe un lot de 400 de medici din
București, în perioada aprilie–august 2017. Dintre aceștia,
28,57% lucrează în ambulatoriu, 21,17% într-un spital universitar,
20,41% au cabinet medical individual, 19,39% lucrează într-un
spital de urgență și 10,46% într-un spital de cronici. Au fost
aplicate chestionare standardizate internațional, conform Copenhagen
Burnout Inventory,
care măsoară trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel
legat de pacienți.
Rezultatele
sunt îngrijorătoare: 55% din medici suferă de stres personal, 52%
de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu
pacientul iar 24% suferă de toate cele trei tipuri (tabel).
În ceea ce privește numărul orelor lucrate, participanții la
studiu au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână
și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. Studiul a indicat că
birocrația este principalul factor implicat în apariția
sindromului de burnout la medicii respondenți. În ceea ce privește
distribuția pe sexe, se pare că femeile sunt cele mai afectate: 58%
din reprezentantele sexului feminin prezintă burnout personal, față
de 49% în cazul bărbaților.
Tabel:
Statistici burnout
-
Tip
de burnout |
Punctaj
mediu |
Dev.
Std.
|
Min. |
Max. |
%Burnout |
Burnout
personal |
50,85 |
22,65 |
0 |
100 |
55% |
Burnout
profesional |
49,49 |
22,14 |
0 |
100 |
52% |
Burnout
– pacienți |
38,04 |
24,18 |
0 |
100 |
36% |
Un alt factor
important este salariul. În lipsa salariilor motivante din sistemul
de sănătate, medicii au două sau chiar trei locuri de muncă. În
studiul realizat de CMMB, 30% din medicii intervievați au declarat
că au două locuri de muncă, iar 12% – trei sau mai multe (fig.
2).
Care ar fi soluțiile scăderii
nivelului de stres profesional? La această întrebare respondenții
au indicat ca posibile soluții: eradicarea birocrației, o
salarizare mai bună, mai mult timp liber, dotări mai bune și o
îmbunătățire a relațiilor cu pacienții. În prezent,
informatizarea sistemului de sănătate – dezvoltată cu scopul de
a ușura munca personalului medical – a devenit o cauză
suplimentară de stres. Faptul că medicul trebuie să aloce mai mult
timp completării unor date într-un sistem a scăzut durata
interacțiunii cu pacientul.
Comparativ cu celelalte țări
europene, datele studiului efectuat de CMMB indică procente
superioare de burnout față de cele raportate în țări ca Germania
sau Franța. Un studiu efectuat în douăsprezece țări europene
arată că 12% din medici suferă de epuizare emoțională. Aceasta
este mai puțin legată de lucrul cu pacienții și mai mult de
birocrație, legislația incoerentă, lipsa recunoașterii sociale,
presiuni emoționale din partea aparținătorilor, salarii mici. În
cadrul unităților sanitare ar trebui să existe psihologi care să
evalueze personalul medical, să ofere consiliere și îndrumare.
Prin acest studiu, CMMB a tras un
semnal de alarmă privind nivelul de stres al medicilor și factorii
implicați. Cifrele sunt clare: peste jumătate din cei 400 de medici
bucureșteni incluși în studiu suferă de epuizare profesională.
Ce ar trebui făcut? Autoritățile ar trebui să intervină pentru a
îmbunătăți condițiile de lucru, dotările din spitale, pentru a
ușura povara birocratică și a pune în vigoare protocoale
terapeutice clare. Reforma sistemului sanitar este un proces complex,
care ar trebui să fie prioritar în țara noastră.