Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Unde ne e psihiatria comunitară?

Viața Medicală
Dr. Vlad STROESCU vineri, 19 august 2022

Violenţa asociată bolilor psihice e rară, statistic vorbind.

Suficient de rară încât, atunci când ea explodează din nou în conștiinţa publică, cum e cazul crimelor din Bascov, să trebuiască să reluăm discuţia despre ce poate și ce nu poate face psihiatria pentru oamenii aceștia și pentru societate. Din păcate, cam tot ce poate psihiatria e să prescrie medicamente. E deja ceva, pentru că fără medicamente prognosticul psihozelor e mai mereu sever. Dincolo de asta, sunt multe lucruri pe care psihiatria nu le poate face. 

psihiatrie

Psihiatria nu poate, deocamdată, să sune la ușa pacientului, să îl întrebe ce mai face, dacă își ia tratamentul, dacă are un serviciu, dacă are de mâncare. Din 2000 încoace, durata spitalizărilor a scăzut dramatic, numărul de spitale de „cronici” și cazurile „instituţionalizate” – la fel, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că e un semn de civilizaţie. Psihiatria nu poate fi temnicerul societăţii. Doar că în spaţiul dintre poarta spitalului și ușa cabinetului domnește încă un vid socio-existenţial. Pacienţii noștri, și mai ales familiile lor, nu sunt însoţiţi și sprijiniţi. Pentru cine are norocul să aibă o familie, aceasta trebuie să se descurce singură, ceea ce ne duce în preistorie, în vremea clanurilor și gintelor. Și mă refer la singurătatea totală: adesea, familiile trebuie să improvizeze până și transportul copilului/soţului/părintelui la spitalul de psihiatrie, pentru că serviciul de ambulanţă și cele de ordine publică nu au nici până azi suportul legislativ corect, nici coordonarea necesară gestionării cazurilor mai subtile.

Pe scurt, dacă psihiatria face eforturi majore de a ieși din periferia socială și medicală unde a fost exilată aproape imediat după ce s-a născut, ea încă eșuează în a fi prezentă exact acolo unde e mai mare nevoie: în comunitate. În mijlocul evenimentelor de zi cu zi, al teatrului în care majoritatea dramelor umane se petrec ne lipsesc: o bună psihiatrie de urgenţă, o bună psihiatrie comunitară, o bună psihiatrie a adicţiilor. Și o bună psihiatrie nu poate fi strict medicală: numai o psihiatrie socială poate avea șanse de a ajuta cu adevărat. Ne lipsește interdisciplinaritatea, lucrul bun făcut împreună cu toţi agenţii ajutorului: psihoterapeutul, farmacistul, asistentul comunitar, asistentul social, poliţia locală, agenţii dreptului social etc.

În ultimul deceniu, psihiatrul și psihoterapeutul par să fi învăţat să formeze o echipă; cât despre restul, nu ne vedem și nu comunicăm aproape niciodată. Nu așa cum ar trebui, adică instituţional, și nu doar prin iniţiativă eroică privată sau ONG-istă.

Cât timp nu vom reuși să ne întoarcem către comunitatea din care oricum facem parte, ca oameni, tragediile vor continua. Cele spectaculos de oribile: rar, una pe an. Cele tăcute, suferinţele mute către care întoarcem spatele: nenumărate pe zi.

Etichete: psihiatria comunitara

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.