Newsflash
OPINII

Unde sunt cele opt miliarde de lei care lipsesc din Fondul asigurărilor de sănătate?

Unde sunt cele opt miliarde de lei care lipsesc din Fondul asigurărilor de sănătate?

   Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) are, pentru 2015, venituri de 22.902.208.000 de lei (conform anexei 9 din Legea 186/2014), adică aproximativ 5,2 miliarde de euro. Pentru ajungerea la acest nivel, din bugetul Ministerului Sănătăţii mai sunt alocaţi/transferaţi 1.336 de milioane de lei. Totalul reprezintă, cu o aproximaţie dependentă de evoluţia cursului Euro-Leu şi de performanţa economiei româneşti în acest an, 3,39 % din PIB. Pentru simplificare vom folosi cifra de 23 de miliarde de lei pentru FNUASS. La această sumă se mai adaugă 5.464.576.000 lei (conform anexelor Legii bugetului pe care nu le vom detalia aici pentru a nu îngreuna lectura, n.red.). Per total, din bani publici se alocă pentru sănătate 28.366.784.000 lei, adică circa 6,3 miliarde de euro, ceea ce ar putea reprezenta 4,2% din PIB.

 

Cine dă banii

 

Aceste venituri apar în legea bugetului „consolidat“ ca fiind banii strânşi de Ministerul de Finanţe de la cei obligaţi să contribuie, într-un cont pe numele CNAS. De principiu, ar trebui ca suma banilor ce apar ca venituri în lege să fie egală cu suma cotelor de contribuţie a celor obligaţi prin lege să contribuie.
Să privim lucrurile din perspectiva contributorului: adică să adunăm banii datoraţi FNUASS de la cei care au venituri şi îşi trimit la MF/ANAF cota lor de contribuţie.
Legea 95/2006 cu modificările ulterioare, stipulează cine sunt cei obligaţi să contribuie la fond, dintre cei care au venituri:
• 5,5% din salariile brute; sumă reţinută de angajator de la asiguraţii angajaţi (salariaţi);
• 5,5% din venitul net obţinut prin exercitarea unei profesii liberale, întreprinderi individuale; membrii întreprinderii familiale; persoanele cu statut de PFA care desfăşoara activităţi economice; drepturi de proprietate intelectuală etc.; suma se plăteăte direct de cei desemnaţi;
• 5,5% din veniturile obţinute din: cedarea folosinţei de bunuri (chirii), investiţii, premii şi câştiguri din jocuri de noroc, operaţiuni de fiducie, şi altele asemenea; sumele se declară de cei desemnaţi sau pot fi reţinute la bănci sau fondurile de investiţii;
• 5,5% din veniturile obţinute de persoane care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
• 5,5% din pensiile pensionarilor care au veniturile din pensii mai mari de 740 de lei, pentru partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 de lei; sumele se plătesc de Ministerul Muncii;
• 5,5% ori două salarii minime ale persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv; sumele se plătesc de Ministerul Justiţiei (Direcţia Penitenciare);
• 5,5% din veniturile obţinute de persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului până la 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani; sumele se plătesc la sursă (Ministerul Muncii sau primării);
• 5,5% din fondul de şomaj, plătit de Ministerul Muncii prin agenţia specifică;
• 5,2% din fondul general de salarii ale angajatorilor corespunzător salariilor angajaţilor (aceasta înseamnă că salariul este impozitat cu 10,7%, vezi mai sus);
• 5,2% din fondul de salarii pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă, din cauza unui accident de muncă sau boală profesională; aceşti bani sunt suportaţi din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (FAAMBP) (fondul este echivalent cu cel al salariaţilor);
• 0,85% din fondul de şomaj pentru concedii şi indemnizaţii; este plătit de fiecare angajator din fondul general de salarizare către Ministerul Muncii care redirecţionează banii spre FNUASS;
• 5,5% din fondurile de ajutor social, pentru refugiaţi.

 

Cifrele potenţiale

 

Aşadar, avem o mulţime de surse de contributivitate. Pentru a simplifica lucrurile, să organizăm un tabel (vezi tabelul). Vom include doar categoriile importante de persoane, cele care realizează 98% din contribuţii. Date directe despre numărul de salariaţi, pensionari şi şomeri, precum şi veniturile acestora sunt cele obţinute de la Institutul Naţional de Statistică (raport trimestrul 2 din 2014).
Veniturile şi numărul celorlalţi (mulţi, vezi mai sus) le-am calculat plecând tot de la datele INS, privitoare la veniturile medii ale românilor, coroborativ cu numărul acestora. Din totalul veniturilor în bani (non-salarii, non-natură) al tuturor românilor (19,96 milioane de cetăţeni), care a fost de 782 de lei (raport INS, T 3, 2014), am scăzut veniturile şi numărul salariaţilor, pensionarilor şi şomerilor. (De remarcat că venitul mediu al INS se referă la o întreagă gospodărie, care conţine şi copii.)
Dacă mai adăugăm 2% la 14 miliarde lei, obţinem contribuţii oficiale pentru FNUASS de 14,56 miliarde lei. La aceasta se adaugă circa 1,3 miliarde lei transfer de la MS, care conduc spre circa 15 miliarde lei. Pare că există o lipsă majoră de 8 miliarde lei, care nu este clar de unde poate proveni şi cine o acoperă.
Ce sugerează aceste date? Că sistemul de sănătate este puternic subfinanţat prin contribuţiile de numai 10,7, respectiv 5,5%. Nu trebuie uitat faptul că, iniţial, sistemul a plecat în 1999 de la 7%+7%, adică 14% din salarii, respectiv 7% din venit.

 

Avem nevoie de 14%

Rezolvarea problemei este revenirea la contributivitatea de 14%, respectiv 7% existentă până în anul 2005. Creşterea ar fi de circa 24% pentru salariaţi şi de 22% pentru ceilalţi. Raportat la PIB, creşterea ar fi de la 3,39% la 4,17%. Cu bugetul MS s-ar ajunge la aproape 5% din PIB.
Această abordare este legată de stabilirea gradului de impozitare în România. Ideologia socialistă (a actualilor guvernanţi) presupune susţinerea unei astfel de iniţiative, mai ales că reducerea contributivităţii s-a făcut de către un guvern liberal, pe vremea ministeriatului Nicolăescu.
Rezolvarea acestui punct critic poate avea şi alte abordări. Nu numai finanţiste, ci şi de structură a colectării. Noi propunem ca rezolvarea să fie făcută în aşa fel încât sistemnul să semene, ca finanţare, cu cele din Germania, Belgia şi Israel.
Aceasta presupune modificări legislative în sensul adoptării unei noi legi, sau a unei schimbări legislative importante, ceea ce sugerează poziţionări politice diferite ale grupurilor ideologice din Parlament:
1. Casele de asigurări trebuie să fie independente de guvern şi dependente de asiguraţi
a. Social-democraţii ar trebui să susţină ca toate casele de asigurări să fie publice, nu private. Ar trebui să susţină ca aceste case publice să fie conduse de asiguraţi; de exemplu, aşa cum Legea 145 a propus încă din 1997, de către confederaţiile sindicale, ca reprezentante ale salariaţilor asiguraţi, şi de cele patronale, ca reprezentanţi ai întreprinderilor. Mai ales că acea iniţiativă legislativă a aparţinut unor senatori PDSR, în frunte cu Sorin Oprescu.
b. Creştin-democraţii (popularii) ar trebui să susţină organizarea unor case public-private, pe principiul subsidiarităţii.
De aceea, creştin-democraţii ar trebui să suţină desfiinţarea CNAS şi formarea a circa opt-zece case de sănătate independente între ele (organizate, de exemplu, pe regiuni de dezvoltare), şi independente de guvern, conduse de totalitatea asiguraţilor (prin adunări ale reprezentanţilor), unde să fie reprezentaţi patronii, sindicaliştii, ţăranii, liber întreprinzătorii (toţi cei care contribuie la fond). Şi toate aceste case să fie guvernate pe principiul subsidiarităţii. Adică, coordonarea între ele să NU o facă un organism central al statului, ci reprezentanţii independenţilor, ai celor opt–zece case independente. De menţionat că, pentru a se susţine independent, o astfel de Casă are nevoie de circa 1,5–3 milioane de asiguraţi.
c. Liberalii ar trebui să susţină case private sau, precum în Olanda, management privat al unor fonduri obligatorii. Interesant este că reprezentantul liberal în fostele guverne recente avea o poziţie socialistă pentru organizarea sistemului, una similară celui britanic.
Tot liberalii ar trebui să fie cei care să ceară ca sistemul de asigurări sociale de sănătate să nu mai fie sub controlul Parlamentului. Deci, şi din această cauză ar trebui să fie împotriva actualei legi. Sub acest aspect, liberalii ar trebui să se asemene în poziţii cu creştin democraţii (ceea ce este posibil acum, când ambele formaţiuni politice sunt în Partidul Popular European).
   2. Eliminarea politicului din finanţarea sistemului de sănătate
   Acum, bugetul asigurărilor (FNUASS) este format prin decizia Ministerului de Finanţe care este parte a Guvernului care remite Parlamentului o iniţiativă de proiect de lege. Bugetul este practic controlat politic. De aceea, esenţa unei noi legi a sănătăţii este scoaterea bugetului FNUASS din bugetul consolidat al statului.
   Banii de la contribuabili pentru fond trebuie să fie strânşi direct în conturile caselor de asigurări independente (cele opt-zece) şi administraţi de adunări generale ale reprezentanţilor asiguraţilor, aşa cum s-a propus încă din 1993.
 

Nota autorilor: mulţumiri dr. Sorin Paveliu de la Societatea Academică din România pentru verificarea cifrelor prezentate. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe