În
ultimii ani există în unele ţări o orientare a strategiilor de prevenire şi
control a gripei spre o acoperire vaccinală antigripală semnificativă la copii.
Se cunoaşte rolul copiilor de vârstă şcolară şi preşcolară (cei din instituţii
educaţionale cu program scurt) în răspândirea gripei în familie şi comunitate,
dar controlul răspândirii trebuie susţinut şi de o evaluare a impactului
medical şi a aspectului cost-beneficiu ale unei imunizări de masă la aceste
categorii populaţionale. O serie de studii, efectuate mai ales în SUA, au
evidenţiat la copiii mici sănătoşi un risc crescut de îmbolnăvire severă,
complicaţii şi deces, care justifică în final vaccinarea în totalitate a
copiilor cu vârste între 6 şi 23 luni. Specialiştii americani au recomandat
vaccinarea tuturor copiilor până la 5 ani, deşi riscul este mai scăzut între 3 şi
5 ani, dar analiza cost-beneficiu este netă în favoarea imunizării. În acest
sezon se are în vedere în SUA demararea unei creşteri a acoperirii vaccinale şi
la cei cu vârste de 6–18 ani, care va ajunge în 2012 la 100%. Se realizează
astfel al doilea deziderat al controlului optim al epidemiilor de gripă, şi
anume imunizarea persoanelor cu rolul cel mai important în răspândirea gripei,
primul deziderat fiind acoperirea vaccinală semnificativă a persoanelor cu risc
crescut. Numărul total al vaccinărilor antigripale sezoniere în această ţară ar
putea ajunge la cca 135 de milioane (45% din populaţie) sau chiar mai mult.
Există o reticenţă a medicilor pediatri, dar mai ales a părinţilor de a-şi
vaccina copiii mici sănătoşi, deşi există la nivel naţional date care evidenţiază
rate mari de îmbolnăvire, complicaţii şi deces care ar putea argumenta
suficient această imunizare. Se înregistrează în timpul sezonului rece un număr
mare de îmbolnăviri (posibile gripe) în rândul copiilor care frecventează grădiniţele/creşele
şi nu puţini dintre aceştia fac complicaţii otice şi pulmonare care necesită
uneori spitalizare. Trebuie menţionat că aceşti copii au şi un potenţial
crescut de răspândire a gripei în familie unde pot intra în contact cu persoane
în vârstă sau cu bolnavi cronici, dar nu trebuie uitate şi costurile directe şi
indirecte care decurg din managementul îmbolnăvirii copiilor. Un pas important în
controlul gripei la copii ar fi vaccinarea celor din colectivităţi, care poate
fi susţinută prin reducerea cheltuielilor legate de îmbolnăviri, complicaţii şi
internări. Ar fi de dorit o promovare activă din partea medicilor de familie şi
pediatri, de a recomanda vaccinarea antigripală a copiilor mici de la prima
infecţie respiratorie apărută în sezon (după vindecarea acesteia) fie în
ambulatoriu, fie la externarea din spital. Un al doilea pas în creşterea vaccinărilor
la copii ar putea fi compensarea vaccinului gripal prin casele de asigurări de
sănătate.
Un
fapt este sigur, o gripă costă mai mult decât un vaccin şi această afirmaţie
este susţinută de foarte multe cercetări, inclusiv de un studiu efectuat în ţara
noastră în 2007, care a arătat următoarele: costul unui vaccin gripal pe piaţă
a variat între 20 şi 25 de lei; costul unei gripe uşoare la copil – 48,20 lei;
costul unei gripe formă medie – 53,4 lei; costul unei gripe complicate în
ambulatoriu – 109,2 lei; costul unei gripe severe/complicate internate în
spital – 1.390,09 lei.
Medicii de familie şi pediatrii vor avea însă
şi un alt obstacol foarte greu de depăşit şi anume reticenţa sau chiar opoziţia
unor părinţi care consideră încă vaccinul ca fiind reactogen (chiar periculos),
ineficient şi foarte scump.
Vaccinarea
antigripală este cea mai bună metodă de diminuare a complicaţiilor, internărilor
şi deceselor provocate de epidemiile de gripă.