Una dintre cele mai eficiente măsuri de
prevenție a unor boli infecțioase cu un impact negativ major asupra sănătății
publice s-a dovedit a fi imunizarea prin vaccinare, au declarat specialiștii
prezenți la o conferință de presă pe tema imunizării, organizată săptămâna
trecută la Parlamentul României. Prof. dr. Alexandru Rafila a arătat în
deschiderea conferinței că peste 2,5 milioane de vieți sunt salvate anual prin
vaccinare, iar „dacă toți copiii din lume ar beneficia de vaccinurile
recomandate de OMS, un alt milion sau milion și jumătate de copii ar fi salvați
de la moarte”.
Biroul regional OMS pentru Europa a lansat,
în 2015, un program de acțiune în domeniul vaccinării, care, printre altele,
vizează: menținerea statusului polio free, eliminarea rujeolei și a
rubeolei, controlul hepatitei B, precum și atingerea unor ținte ale acoperirii
vaccinale. În ceea ce privește acoperirea vaccinală – care poate împiedica
apariția de izbucniri epidemice similare cu cea de rujeolă din România –, OMS
recomandă ca 95% din copii să fie protejați împotriva difteriei, tetanosului și
tusei convulsive, până în anul 2020. Pentru aceasta, în 90% din regiunile unei
țări, acoperirea vaccinală trebuie să fie superioară procentului de 90%,
explică profesorul Rafila: „Important este ca acest lucru să fie atins pentru
trei ani consecutiv și să nu existe o scădere mai mare de 5% între prima și cea
de-a treia doză de vaccin BCG”.
Din datele ultimilor ani, prezentate în
cadrul conferinței de Alexandru Rafila, reiese faptul că România stă „foarte
bine la acoperirea cu vaccinul BCG, care este de 95%”. Din păcate, nu putem
spune același lucru pentru alte vaccinuri. Pentru hepatita B, de exemplu,
scăderea este deja concludentă – ne aflăm undeva sub 90% acoperire vaccinală
prin administrarea a trei doze de vaccin hepatitic B. La vaccinul
diftero-tetano-pertusis (DTP), cifrele sunt îngrijorătoare, puțin peste 60% din copii au primit
vaccinarea completă cu acest vaccin. Aceeași situație se regăsește și în cazul
vaccinului poliomielitic inactivat și al ROR – rujeolă–rubeolă–oreion. În
România, acoperirea cu vaccin ROR este în jur de 85% pentru prima doza și de
66–67% pentru cea de-a doua, cu diferențe regionale foarte mari, care fac ca în
unele județe sau localități acoperirea vaccinală să fie sub 50%, a arătat
acesta.
Trendul descendent înregistrat de
acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile, dar
prevenibile prin vaccinare, reprezintă în prezent una dintre cele mai
stringente problemele de sănătate publică din România. Conform datelor de la
Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT),
actuala epidemie de rujeolă, care a izbucnit în februarie 2016 și a produs deja
24 de decese, a apărut pe fondul unei scăderi succesive a ratei de vaccinare
antirujeolică în ultimii ani. Dintre cele aproape 5.000 de cazuri de rujeolă
deja confirmate de CNSCBT, 96% au fost înregistrate la persoane nevaccinate,
2,64% la persoane cărora le-a fost administrată doar prima doză din vaccinul
ROR, în timp ce numai 1% din cazuri au fost raportate la persoane complet
vaccinate (care au primit ambele doze). Din totalul îmbolnăvirilor, peste 18%
s-au înregistrat la copiii sub un an, care sunt prea mici pentru a fi vaccinați
– administrarea primei doze de vaccin ROR se face începând cu vârsta de un an.
Organizația mondială a sănătății subliniază
importanța vaccinării, atât în scopul imunizării fiecărei persoane care
beneficiază de vaccin, cât și în scopul construirii unei bariere de protecție
pentru persoanele din jurul celor vaccinate. Dr. Zsuzsanna Jakab, director
regional al OMS, a prezentat politica acestei organizații în domeniul
vaccinării la nivel regional, precum și contextul regional pentru eliminarea în
anii ce urmează a două boli – rubeola și rujeola. „Costurile indirecte sau
directe legate de sectorul sănătății reprezintă un aspect important în cadrul
societății – ele pot atinge între 10 și 15% din PIB-ul unei țări –, dar sunt o
investiție foarte importantă”, a explicat dr. Jakab.
„Încercarea de a înăbuși încrederea
românilor în eficiența vaccinurilor este o temă la care trebuie să reflectăm”,
a subliniat premierul Sorin Grindeanu, prezent și el la conferință: „Adevărul
este că înainte de a gândi campanii de informare sau obligativități în legătură
cu vaccinarea, trebuie să ne asigurăm că acele vaccinuri există și sunt
disponibile pe piață. Pentru că altfel riscăm să ajungem într-o situație
ridicolă, în care impunem sancțiuni, dar nu avem stocuri”. Sorin Grindeanu
susține ideea ca părinții să aibă dreptul de a alege ceea ce consideră mai bine
pentru copilul lor dar, în același timp, consideră că „alegerile individuale
trebuie puse în discuție atunci când îi rănesc pe cei din jur”.
Florian Bodog,
ministrul sănătății, intenționează să ceară notificarea Comisiei Europene
pentru blocarea exportului de vaccin și pentru mai multe medicamente prevăzute
în programele naționale de sănătate, asigurând totodată auditoriul că „(...) a
luat toate măsurile pentru a achiziționa vaccinurile” și că în momentul de față
așteaptă livrarea primului lot de ROR pentru zece județe ale țării, unde lipsește. Totodată, a promis că la momentul
la care legea va ieși din Parlament, stocurile de vaccin din România vor fi
asigurate: „Avem, din acest punct de vedere, promisiunile companiilor
farmaceutice producătoare de vaccinuri (...), avem asigurat bugetul pentru
aceste vaccinuri”.
Conferința – „Vaccinarea: o problemă de
sănătate publică. Copiii, dincolo de cifre” – a fost organizată în cadrul Săptămânii
europene a imunizării 2017 (marcată în perioada 24–30 martie) deBiroul pentru România al OMS împreună cu cele două comisii de sănătate
ale Parlamentului, sub patronajul Guvernului României. Manifestarea a reunit
experți români și europeni în domeniul sănătății care au discutat despre
contextul actual din țara noastră, caracterizat de epidemia de rujeolă.
Cu o zi în urmă, grupul parlamentar al Uniunii
Salvați România (USR) a organizat o dezbatere publică pe tema proiectului de
lege a vaccinării, la care au fost invitați reprezentanți ai societății civile,
de la părinți la medici, reprezentanți ai agențiilor naționale și reprezentanți
mass-media. Din păcate, Ministerul Sănătății nu a trimis niciun reprezentant.
S-au exprimat, cu această ocazie, puncte de vedere și opinii pro și contra
legii vaccinării, pe care organizatorii au spus că le vor include în
dezbaterile comisiilor de sănătate ale Parlamentului.
Dr. Adrian Wiener, senator USR, moderatorul
dezbaterii, consideră vaccinarea ca fiind un gest de responsabilitate civică,
opinie împărtășită de o bună parte a participanților. De exemplu, dr. Valeria
Herdea, președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de
Familie, consideră că vaccinarea este o problemă extrem de serioasă de
siguranță națională, iar legiuitorii ar trebui să facă „o lege mult mai
serioasă și să se asume responsabilitatea clară a deciziei”.
S-au exprimat și multe puncte de vedere
contra legii vaccinării, dar și a vaccinării însăși. Printre acestea este și
cel al lui Costel Stanciu, președintele Asociației Pro-Consumator, care
consideră proiectul de lege ca fiind unul „croit prost”. Dumitru Băran,
părintele unui copil care a avut reacții adverse la vaccin, a afirmat că nu
este împotriva vaccinării, ci doar împotriva vaccinării obligatorii. Pe de altă
parte, Ana Măiţă, reprezentanta Asociaţiei „Mame pentru Mame”, a afirmat că
organizația pe care o reprezintă susține vaccinarea, ca fiind „una dintre cele
mai de succes măsuri de sănătate publică, cu care a putut să vină umanitatea și
medicina modernă”.
Marius Tănasă, vicepreședintele Agenției
Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, a explicat care sunt
etapele până la punerea pe piață a unui produs farmaceutic, spunând că
majoritatea vaccinurile care sunt folosite în România sunt autorizate
centralizat, la Londra. În plus, fiecare serie de vaccin, înainte de a fi pusă
pe piață, este verificată de una dintre autoritățile competente care se
regăsesc la nivelul fiecărui stat membru.
