Newsflash
OPINII

Viitorul sumbru al sănătății românești

de Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN - ian. 25 2018
Viitorul sumbru al sănătății românești
     Un studiu recent arăta că sistemul medical românesc este văduvit de 15.700 de medici și 15.000 de cercetători. De ani de zile, emigrația medicilor este subiect de primă pagină, fără să se întâmple altfel nimic. Se constată, se semnalează și se discută pro și contra pe Facebook. Opinii de ziariști, de rezidenți, de medici de la stat și de la privat, dar și de pacienți.
     Se fac statistici, se marchează țările unde tropismul este extrem de evident (Germania, Marea Britanie, Franța). Am văzut că Societatea Națională de Medicina Familiei menționează un deficit de aproximativ 600 de medici în prima treaptă de asistență. Alte societăți profesionale nu vorbesc la fel de evident despre lipsuri, dar ele există și golurile neacoperite se reflectă din plin în activitățile organizațiilor respective. Dacă e să privesc în ograda Societății Române de Pneumologie, că aici am simțit pulsul activităților zeci de ani, nu pot să nu reconfirm că diaspora pneumologică românească este substanțial reprezentată, acoperă o multitudine de deficiențe din alte rețele de țară, dar nu din cea românească, aflată în suferință. În schimb, la congresul anual al Societății franceze de pneumologie, unde delegația românească din țară numără doar cinci-șase reprezentanți, mă întâlnesc și reîntâlnesc cu aproximativ 150–200 de medici români naturalizați acolo, foști colegi sau rezidenți de-ai mei. Ei lucrează în spitale mici, uneori comunale, au contracte pe timp limitat în multe centre din ambulatoriu și mai rar în spitalele mari. De ce? Pentru că Franța are nevoie, în aceste mici centre, de medici pneumologi deja formați, pentru a acoperi la rândul ei goluri vizibile în funcționarea sistemului. Adaptarea acestor medici la condițiile de muncă vestice – unde medicația modernă este la zi, fără condiții de prescriere limitată, unde investigațiile nu sunt limitate și controlate la sânge și unde primează grija reală și nu doar afirmată pentru pacient – este rapidă, fapt care dovedește că pregătirea lor este bună și permite schimbarea în timp util a peisajului medical profesional. Din păcate, în majoritatea cazurilor sunt rezidenți dezghețați, inteligenți, bine pregătiți, potențiale vârfuri ale specialității de la noi, adică exact aceiași oameni care ar fi putut face și cercetare de calitate. Pe unii îi regăsesc robotind în serviciile de cercetare din afară. Și atunci de ce ne-am mira că avem, printre plecați și vreo 15.000 de cercetători?
     Pe lista problemelor din spitalele noastre apar gărzile, care nu mai pot fi acoperite pentru că nu mai există personal, medicii care fac la gărzi cu nemiluita compensatoriu, servicii care în județe problematice se închid, concursuri la care nu se prezintă candidați. Deficitul de specialiști în 24 de județe este de 4.700, ceea ce înseamnă că în țară ar fi în jur de nouă-zece mii. Cred că este chiar o subevaluare a necesarului, dacă ne aducem aminte că ani de zile nu s-au dat examene pe posturile blocate după pensionarea sau decesul titularului.
     Mă întreb însă și dacă deficitul este similar pe județe. Mi se pare că situația actuală seamănă cu epoca interbelică, când județele din sudul Moldovei și din Dobrogea erau văduvite de medici și statul făcea tot felul de oferte atrăgătoare ca să ducă doctori acolo. Nu cred însă că, acum, în condițiile în care o pleiadă întreagă de miniștri ai sănătății au încercat să afle doar la suprafață care sunt cauzele plecărilor personalului medical, oferind de la câteva sute în plus la salariu până la facilități de cazare, problema se rezolvă. Dialogul cu rezidenții și încercarea de a găsi soluții pentru problemele lor reale sunt interesante și apreciez efortul actualului ministru în acest sens, dar suferința financiară a tinerilor medici rămâne, gradul lor de pregătire și interesul pentru specialitatea aleasă șchioapătă. În plus, cred că refuză să asimileze lecția acomodării de mici cu lipsurile din spitale și din sistem.
     În privința cercetării, comparația IT-iștilor cu medicii din cercetare nu cred că este cea mai fericită idee a studiului amintit. Veniturile sunt cu totul altele în cele două profesii, chiar dacă cercetătorii în domeniu sunt rudele sărace ale medicinii românești. ”Târgurile” de oameni, de oferte pentru halate albe sunt mai dese acum decât cele de mirese, iar curtarea rezidenților, a studenților chiar a ajuns o practică curentă. S-a creat o adevărată industrie. Ce au în contrapartidă acești viitori profesioniști: discuții eterne în jurul majorărilor de salarii, lipsuri cronice în spitale, uneori medici formatori dezinteresați și pacienți agresivi care nu știu să discearnă (pentru că nu au fost educați) unde se termină responsabilitatea corpului medical și unde începe cea a sistemului. Interesul electoral al autorităților a devenit deja o marfă răsuflată, iar exodul personalului medical este declamat, reclamat, fără a se căuta cauzele reale. Este exact aceeași problemă pe care o au autoritățile care observă că urșii din România s-au mutat la oraș, în suburbii, că vulpile vizitează supermarketurile (la fel ca oamenii) și, în loc să vadă de ce se întâmplă așa, au ales o variantă total necâștigătoare: să le împuțineze prin împușcare. Halatele albe vor continua să emigreze până se hotărăsc guvernanții ce să facă și asistăm la o exterminare intelectuală succesivă, cronică, cu ecou în anii următori, când generațiile de potențiali pensionari de acum vor lăsa doar amintiri în serviciile singuratice, pustiite din multe localități. S-ar putea să se confirme astfel ceea ce deja circulă pe internet și la știri ca afiș de spital: „pupați moaștele, că doctori nu mai avem”.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe