Anual, lumea medicală marchează prin campanii de conștientizare importanţa unui consum responsabil de antibiotice și antimicrobiene. Astfel, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) marchează, la 18 noiembrie, Ziua Europeană de Conștientizare privind consumul de Antibiotice. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit ca intervalul 18-24 noiembrie să fie dedicat Săptămânii Mondiale de Conștientizare privind Rezistenţa la Antimicrobiene (WAAW). Anul acesta, OMS desfășoară această campanie împreună cu Organizaţia pentru Alimente și Agricultură a Naţiunilor Unite, Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite și Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor.

Pentru a reduce rezistenţa la antibiotice (AMR), toate sectoarele trebuie să lucreze împreună pentru a implementa intervenţii folosind abordările One Health („O singură Sănătate”). Astfel, este nevoie ca utilizarea antimicrobienelor să fie prudentă și corectă. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru a reduce incidenţa infecţiilor și pentru a respecta bunele practici în gestionarea deșeurilor contaminate cu antimicrobiene.

 Campania vizează prin măsuri concrete diferiţi actori implicaţi în prevenirea AMR: responsabili în elaborarea de politici de sănătate, tineri și studenţi, parteneri din media și din marketing și advertising, mediul academic, ONG-uri și grupurile societăţii civile, finanţatori, mediul privat.

 Printre măsurile recomandate se numără adoptarea culorii albastru deschis în comunicarea pe social media, abordarea reprezentanţilor aleși pe subiectul AMR, inclusiv prin stabilirea unor priorităţi naţionale pentru întâlnirea Adunării Generale a Naţiunilor Unite pe subiectul rezistenţei la antimicrobiene din 2024.

Ușoară scădere la nivel european

 Potrivit raportărilor europene, consumul total de antibiotice la om a scăzut cu 2,5% între 2019 și 2022, departe totuși de ţinta de 20% vizată pentru 2030. 

Două domenii au înregistrat progrese importante. A scăzut incidenţa totală a bacteriemiilor cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) cu 12,2% între 2019 și 2022, aproape de ţinta de 15%. Apoi, a scăzut incidenţa bacteriemiilor cu Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generaţia a treia – cu 16,8%, peste ţinta de 10%.

 Din păcate, continuă să se deterioreze situaţia privind infecţiile cu Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme. Incidenţa bacteriemiilor cu acest microorganism a crescut cu aproape 50% între 2019 și 2022. „O tendinţă îngrijorătoare, întrucât există foarte puţine tratamente eficiente disponibile pentru pacienţii cu astfel de infecţii”, a subliniat dr. Andrea Ammon, director ECDC.

 Nouă dintre cele 27 de ţări membre UE și o ţară din Spaţiul Economic European au reușit să atingă ori să depășească ţinta de 65%, reprezentând proporţia de antibiotice din grupul „Acces” raportat la totalul antibioticelor utilizate. Conform recomandărilor OMS, antibioticele din acest grup ar trebui să fie prima alegere pentru infecţiile comune, întrucât ele contribuie într-o mai mică măsură la apariţia rezistenţei la antibiotice. Celelalte grupe sunt „Watch” (antibiotice de rezervă) și „Reserve” (de salvare).

Consecinţele medicinei defensive?

 Societăţile medicale românești solicită alinierea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea infecţiilor de sezon ale căilor respiratorii și implementarea unui program de măsuri. Aceasta în contextul în care 40% dintre adulţii români chestionaţi în cadrul unui studiu au spus că au luat antibiotice pentru o afecţiune de tract respirator.

 Studiul „Atitudini, percepţii și cunoștinţe privind utilizarea antibioticelor pentru boli respiratorii și rezistenţa la antibiotice în România: un studiu observaţional, pe bază de chestionare” a fost realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecţii Respiratorii. Publicat în Jurnalul Român de Rinologie în septembrie 2023, acesta a analizat 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani. O proporţie de 52% dintre ei consideră că antibioticele ucid virusurile; 47% cred că acestea sunt eficiente pentru durerile în gât; 64% au obţinut antibioticul de la un profesionist în domeniul sănătăţii.

“90% din infecțiile de tract respirator sunt virale, deși toată lumea crede că sunt bacteriene și trebuie să le tratăm cu antibiotice. Avem o problemă de sănătate publică, de aceea este important să vedem cum sensibilizăm corpul medical să nu mai cedăm unor presiuni ale pacienților, să nu mai practicăm o medicină defensivă, mai ales când este vorba de copii bolnavi”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie. 

 „Ar trebui identificate zonele sensibile, de unde vine această recomandare în exces. Este nevoie de educarea pacienţilor și este important să îi învăţăm cum să se trateze corect. Pandemia a adus o practică haotică cu privire la consumul de antibiotice care se reflectă și în acest moment”, a declarat cu același prilej Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

 „Reţetele de antibiotice reprezintă 17% dintre reţetele care ajung în farmacii într-o perioadă de sezon rece, conform unul studiu realizat de Colegiul Farmaciștilor din România în 2022. Reţetele pentru infecţii de tract respirator reprezentau aproximativ 50%, o bună parte dintre ele nu aveau menţionat diagnosticul, un lucru de nedorit”, a declarat cu acest prilej farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciștilor din România, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia WAAW.