Sistemul medical românesc ar trebui să ofere mult mai mult decât oferă în prezent în ceea ce privește gestionarea pacientului pediatric, a subliniat prof. dr. Tudor Lucian Pop, președintele Societăţii Române de Pediatrie Socială (SRPS): „Patologia copilului este mult mai complexă decât cea a adultului. Ne trebuie nutriţioniști, asistente, terapeuţi, infirmieri, îngrijitoare. Toate ar trebui să existe la un nivel minim decent pentru a asigura o sănătate corespunzătoare”.

La rândul său, dr. Alexandru Pîrvan, președintele Societăţii Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriţie Pediatrică (SRGHNP), a arătat că pacientul pediatric gastroenterologic are aproape la fel de multe probleme de sănătate ca și un adult, iar patologia este diversificată. O provocare în plus o constituie însă comunicarea cu acest pacient: „Avem în vedere răspunsul la anamneză sau aderenţa la tratament. Se știe foarte bine că pe un copil e foarte greu să-l faci și să înghită, și să mănânce, dar când în discuţie intră și un tratament injectabil... Ca să nu mai amintesc de o endoscopie sau o colonoscopie”.

Program știinţific cuprinzător

Subiecte de interes au fost dezbătute în cadrul celor două reuniuni medicale. Abordarea multidisciplinară în alergia la proteinele laptelui de vacă a adus în discuţie calea pacientului pediatric prin spital. Situaţia generează în continuare presiuni psihologice, sociale și economice, motiv pentru care abordarea multidisciplinară trebuie axată pe pacient. 

Se poate afirma că în momentul de faţă există un decalaj între cunoștinţe și implementarea acestora în practica de zi cu zi, gestionarea pacienţilor pe termen lung nefiind încă rezolvată. În acest context, participanţii au adus în discuţie necesitatea organizării unor huburi de specialiști în alergologie, severitatea bolii implicând echipa multidisciplinară. A fost pus în discuţie și rolul central al medicului de familie în managementul alergiilor.

O lucrare despre nutriţia în boala Crohn la copil a evidenţiat factorii multipli care intră în discuţie în acest sens – de la cei genetici, la sistemul imunitar, microbiotă. Boala este greu de controlat, iar factorul-cheie îl reprezintă dieta. Benefică este dieta mediteraneeană, iar cea nocivă implică 
proteinele animale, grăsimile saturate, alimentele procesate. Scopul esenţial stă în tratamentul bolii cu rezultat în obţinerea unei remisiuni solide. O posibilă soluţie ar putea fi și dieta CDED (Crohn’s Disease Exclusion Diet), o nouă generaţie de terapie nutriţională, aflată în stadii iniţiale.

Alt subiect care a stârnit interesul a fost prezentarea unui studiu privind nivelul cunoștinţelor pacienţilor în ceea ce privește infecţia cu virusuri hepatitice. Cercetarea a relevat însă un adevăr destul de supărător: lipsa alfabetizării în domeniul sănătăţii, în condiţiile în care virusurile hepatitice B și C rămân o problemă de sănătate publică. Concluziile studiului sunt, repet, triste, evidenţiind o confuzie majoră în rândul popu­laţiei din România asupra modului de transmitere a acestor virusuri.

Dependenţa de jocuri de noroc, tot mai prezentă la adolescenţi

Sesiunile privind medicina adolescentului au adus în discuţie abordările terapeutice privind comportamentele la risc ale acestei categorii populaţionale. Extrem de actuală a fost lucrarea despre dependenţa de jocuri de noroc la adolescenţi. Lucrarea în sine a vizat factorii de risc (individuali, de familie, de mediu social și comunitate), schimbările ce survin în viaţa jucătorului adolescent (fizice, mentale). 

Dependenţa vizează și obţinerea unui câștig financiar. Totodată, ea afectează relaţiile de familie, cele sociale, școlare etc. Rezultatele sunt negative pentru practicant, pentru familia acestuia și chiar pentru profesori. Discuţiile despre această problemă implică prezenţa medicilor de specialitate, a psihologilor și psihiatrilor. Terapiile ce se pot aplica sunt comportamentale, cognitive, de grup, medicamentoase.

Jocurile de noroc aduse în discuţie au fost așa-numitele „păcănele”, bingo, poker. S-a discutat și despre asocierea acestora cu abuzul de alcool, cu stările de anxietate, cu tulburările de personalitate. Specialiștii au atras atenţia că jucătorul adolescent poate proveni din orice mediu, indiferent de starea financiară a familiei, de faptul că părinţii sunt împreună sau divorţaţi sau că este crescut de ambii părinţi, de unul singur sau de bunici.

O altă lucrare interesantă a fost cea legată de impactul asupra sănătăţii și stării de bine în cazul  adolescenţilor expuși mediului digital.Tehnologiile moderne au impact pozitiv, dar și negativ asupra copiilor și adolescenţilor, chiar și asupra adulţilor, a subliniat prof. dr. Tudor Lucian Pop: „Trebuie să facem distincţie între uz și abuz. Tehnologia nouă aduce multe avantaje, informaţionale mai toate. Însă trebuie să avem în vedere că informaţia poate fi bună sau poate fi nocivă. Adolescentul trebuie să știe ce să aleagă, ce să selecteze din ceea ce i se oferă, cu implicaţii asupra dezvoltării sale ulterioare și asupra psihicului său, dacă avem de-a face cu abuz de social media”.

Puţini însă au în vedere găsirea unui echilibru între ceea ce se oferă și modul în care este gestionată informaţia primită. Ameninţările pentru sănătate vizează socializarea, siguranţa datelor, sănătatea mintală, greutatea de a lua decizii bune din cauza cantităţii de informaţii recepţionate.

Orice spital trebuie să aibă un nutriţionist

Creșterea obezităţii în rândul copiilor și adolescenţilor a fost și ea amplu dezbătută în cadrul reuniunilor de la Cluj-Napoca. Abordarea pacientului pediatric obez a readus în discuţie obligativitatea prezenţei echipei multidisciplinare și obligativitatea discuţiei pe axa medic-pacient-părinţi. Una dintre concluzii vizează necesitatea prezenţei nutriţionistului în fiecare spital din ţară.

„Din păcate, obezitatea a devenit în România o problemă majoră. În trecut eram în urma ţărilor occidentale, acum suntem în faţă, având de-a face și cu patologia asociată obezităţii”, a punctat profesorul Lucian Pop. Pornind de la acest aspect au fost semnalate  câteva dintre cauzele care au dus la această situaţie.

„Este evident că, pe lângă componenta nutriţională pe care o cunoaștem atât de bine, ca urmare a abuzului de glucide și nu numai, se numără și sedentarismul. Dacă lăsăm pandemia la o parte, acesta a fost creat de accesul și abuzul de electronică, de noi device-uri, care îi fac pe copii să stea în faţa calculatorului și a telefonului mobil cu orele”, a afirmat dr. Alexandru Pîrvan.

De partea cealaltă, prof. dr. Tudor Lucian Pop a afirmat că, pe lângă sedentarismul generat de utilizarea dispozitivelor electronice, obezitatea poate fi considerată o consecinţă a schimbării stilului de viaţă și a celui de alimentaţie din ultimii 20-30 de ani: „Este adaptarea la stilul de nutriţie occidental, cel al fast food-urilor, cu alimente prefabricate”. În acest context, medicul a reamintit că lipsa interesului pentru orele de educaţie fizică și mișcare în general generează probleme de sănătate fizică și mintală.