Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Aderența la tratamentul cu antibiotice în ambulatoriu și automedicația

Viața Medicală
Dr. Sandra Adalgiza ALEXIU luni, 5 decembrie 2016
    Am asistat, luni, 21 noiembrie 2016, la lansarea campaniei Ministerului Sănătății privind consumul rațional de antibiotice. Am acceptat să fiu alături de minister la această lansare deoarece în ultimul an am atins această problemă în mai multe ocazii.
    Problema aderenței la tratamentul cu antibiotice în ambulatoriu și a automedicației face parte din arsenalul de tematici pe care ne-am propus de mai multă vreme să le abordăm în campanii la Societatea Națio­nală de Medicina Familiei. La inițiativa lui Adrian Tamaș, un coleg medic de familie care între timp a ales să practice în Suedia, am discutat cu ceva vreme în urmă să încercăm să gândim o inițiativă de amploare prin care să cercetăm această problemă. Inițial am dorit să aflăm opinia colegilor privind situațiile cu care se întâlnesc cel mai frecvent în practică. În toamna anului 2015, am inițiat un sondaj de opinie online printre medicii de familie din România, iar rezultatele acestuia au fost prezentate într-un simpozion organizat de Președinția României. Chestionarul a fost completat de medici de familie din mediul urban și mediul rural în egală măsură și a urmărit patru mari categorii de situații: pacienți care vin la medicul de familie pentru a prescrie compensat antibiotice primite la indicația unui medic din UPU sau cabinete de altă specialitate (în afara MF) pentru o patologie care NU justifica alegerea unui antibiotic; pacienți care vin și relatează că au început deja un tratament antibiotic și solicită continuarea lui (automedicație); pacienți care vin să solicite rețetă pentru un tratament antibiotic recomandat în farmacie în lipsa unui consult medical; pacienți cărora le-a fost prescris antibiotic chiar de către medicul respectiv.
    Rezultatele au fost în mare măsură superpozabile cu situația cunoscută la nivel național și cu tendința internațională. Din păcate, tratamentul antibiotic este utilizat în exces, principalele cauze fiind administrarea la indicația primită direct în farmacie, automedicația sau prescripția exagerată (pentru patologii care nu necesită antibiotice). În sondajul nostru, 13% din prescripții sunt efectuate ca urmare a consultului din alt cabinet, 20% din automedicație, 11% din farmacie. Estimăm că procentul este mai mare, deoarece am luat în calcul doar pacienții care vin să solicite o rețetă compensată, nu și pe cei care cumpără direct din farmacii antibioticul, fără rețetă compensată sau cu o rețetă simplă. Cu siguranță, și proporția rețetelor prescrise de medici după consultație este mare.
    Pentru a înțelege aceste răspunsuri, trebuie să înțelegem că, în România, jumătate din pacienții noștri se află în rural, că accesul la metode de diagnostic este greu accesibil, că ne confruntăm de ani de zile cu plafoane la investigațiile paraclinice și cu lipsa unor reguli clare de prescriere, în afara unei legi privind eliberarea antibioticelor numai pe bază de prescripție medicală, lege care, după cum știe toată lumea, nu se respectă. În plus, educația medicală a populației lasă mult de dorit, nu există o aderență la tratament, motiv pentru care curele de antibiotic se prescriu empiric, în lipsa unui diagnostic paraclinic, nu se respectă durata tratamentului, antibioticele nu sunt depozitate întotdeauna în locul potrivit și există obiceiul strămoșesc de a mai păstra câteva pastile „pentru data viitoare” sau de a împrumuta de la o rudă „ceva, până ajung la medic”. Ne confruntăm cu toții cu aceste aspecte în cabinete și cu siguranță nu sunt practici necunoscute nici celor care citesc aceste rânduri.
    Pornind de la această realitate, am întrebat colegii care sunt așteptările lor pentru a îmbunătăți situația. Răspunsurile au fost acestea: necesitatea existenței bunelor practici de prescriere a antibioticelor în cabinete medicale (21,31%); necesitatea limitării automedicației (27,59%); elaborarea și diseminarea activă de ghiduri de tratament actualizate (10,34%); punerea la dispoziție a unor hărți actualizate per­manent, de rezistență la principalele antibiotice și tratament optim în ambulatoriu a infecțiilor (8,62%); eficientizarea respectării reglementărilor de eliberare în farmacii (8,62%); educarea publicului larg privind tratamentul corect cu antibiotice (6,90%); reglementarea promovării antibioticelor în cabinete, spitale și farmacii (5,17%); formarea medicală specifică (3,45%).
    A fost evidentă concluzia că, la nivelul societății profesionale, nu vom putea atinge toate aceste obiective și că implicarea noastră poate fi imediat și sută la sută aplicabilă la ultima dintre aceste așteptări, iar, în ceea ce privește celelalte obiective, este necesară implicarea noastră, individual sau organizațional, în proiecte de anvergură, de lungă durată și cu eficiență sporită, mai ales dacă sunt realizate la nivel instituțional și național.
    Așa încât am făcut primul pas. Împreună cu prof. dr. Gabriel Popescu, am construit un curs online pe platforma noastră de e-learning, dedicat medicilor de familie, care a atins problematica aderenței la tratamentul cu antibiotice. Cursul a fost creditat de CMR și a fost cel mai solicitat curs din toate cele existente pe platformă. Într-un an, a strâns un număr impresionant de absolvenți, comparativ cu celelalte oferte. Ne-am gândit că și-a atins țelul și a avut impact exact acolo unde era nevoie. Din acest motiv, am început să construim ideea unui curs mai amplu, care să intre în detalii de clasificări, spectre, reacții adverse, contraindicații, tipuri de asocieri și, desigur, o administrare judicioasă. În paralel, am atins problematica antibioticelor în alte evenimente educaționale dedicate medicilor de familie și în publicațiile noastre.
    Campania care a debutat la 21 noiembrie 2016 vine în completarea așteptărilor noastre de mai sus. Sigur că este doar un prim pas, pornit fără resurse evidente, prin efortul voluntar al câtorva actori, la inițiativa Ministerului Sănătății, dar nu e mai puțin adevărat că primul pas e întotdeauna și cel mai important, pentru că deschide drumurile. E nevoie de eforturi combinate, de echipe de lucru, de oameni care să lucreze permanent și care să ajungă prin mesaje multiple în conștiința fiecăruia – medic, asistent, pacient. Problematica excesului de antibiotice nu este una pur românească. Este parte a unei profunde îngrijorări internaționale și cine scanează astăzi noutățile medicale de pretutindeni cunoaște foarte bine acest lucru. Nu există săptămână să nu apară un studiu, un articol, o dezbatere sau un webinar care ating acest subiect. Or, asta înseamnă fără îndoială că traversăm un moment de răscruce. Dacă nu vom acționa rapid și sistematizat, mâine poate fi prea târziu.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.