— Nu ţi-a zis doctoru’ să nu mai pipi?, l-a întrebat o femeie pe un bărbat care fuma.
— Ba da, și tot pip.
— Și mie mi-a zis să nu mai beau, dar una mică tot beau, a spus altul, cu o sticlă de bere de 0,5 litri în punga de plastic.

Dialogul de mai sus nu-mi dă pace de când l-am auzit la sfârșit de august, în curtea școlii din Biertan, judeţul Sibiu. Ambii bărbaţi tocmai ieșiseră de la un consult medical, într-o sâmbătă tihnită de sfârșit de vară.

Nu-mi dă pace pentru că știu că alcoolismul, fumatul și nepăsarea faţă de propria sănătate sunt în sine o epidemie în România. Murim mulţi de boli care ar fi putut fi tratate sau chiar evitate (1), de multe ori prin stilul de viaţă, dar și printr-un acces mai echitabil la servicii de sănătate.

În sâmbăta aceea eram cu echipa Caravana cu Medici din Brașov la a patra ei acţiune de anul acesta. 25 de studenţi la Medicină și medici cardiologi, chirurgi, radiologi, pediatri și de medicină internă veniseră să facă investigaţii și să consulte gratuit pe oricine îi solicita.

Și nu au fost puţini, căci unii aveau nevoie să le fie ajustate tratamentele, unii nu mai merseseră la medic de ani buni. Unei femei i-au descoperit o malformaţie cardiacă, unui bărbat – o tumoră suspectă, ambele necesitând intervenţie chirurgicală imediată.

În acel weekend, echipa caravanei a consultat 94 de adulţi și 18 copii, în cabinete improvizate în săli de clasă, după un circuit foarte clar: oamenii erau înregistraţi și primeau rezultatul analizelor recoltate cu o săptămână înainte, după care mergeau la triaj pentru examenul obiectiv, măsurători și EKG. Apoi erau direcţionaţi către consulturile de specialitate de care aveau nevoie.

Tinerii foloseau o aplicaţie digitală în care completau fișa pacientului, astfel că, la sfârșit, aceștia primeau pe hârtie o reţetă simplă și scrisoarea medicală cu recomandări de investigaţii mai amănunţite sau alte consulturi la specialist. Fiecare adult a beneficiat de analize și servicii medicale care în privat ar fi costat aproximativ 2.000 de lei.

Principiul unei spitalizări de zi

Proiectul Caravana cu Medici (2) a început acum opt ani în București. Cei cinci fondatori, pe atunci colegi de an la Medicină, au pornit de la premisa că există un deficit de servicii medicale în rural, în special în sate izolate sau fără medic de familie.

Soluţia? O intervenţie rapidă și gratuită la faţa locului. Ideea nu era nouă – și asociaţiile studenţilor la medicină, Crucea Roșie sau Biserica mai făceau astfel de campanii. Nou a fost modul de organizare – acesta replica principiul unei spitalizări de zi. Ulterior, proiectul s-a extins organic și fără sprijinul autorităţilor.

Acum există șase filiale autonome care trăiesc fără emoţii din sponsorizări și granturi, iar medicii fac această activitate voluntar. De la înfiinţare și până la mijloc de septembrie 2022, organizaseră în total 138 de caravane, consultaseră peste 12.000 de oameni și aduseseră peste 1.600 de studenţi, rezidenţi și specialiști în 200 de sate.

Numai anul acesta la nivel naţional fuseseră programate 45 de acţiuni. „La început organizam trei caravane pe an, acum facem trei caravane pe weekend”, explică ritmul de creștere al proiectului dr. Mihai Ranete, unul dintre fondatori, acum medic radiolog.

De la iniţiativă studenţească la proiect legislativ

Poate că cel mai mare succes al proiectului e că a reușit să impună adoptarea Legii asistenţei medicale mobile (3), prin care orice furnizor de servicii medicale, de la clinici private la spitale judeţene, va putea
desfășura activitate în teren, în comunităţi vulnerabile, ori de câte ori e nevoie. Legea a fost promulgată în primăvară, iar acum echipa Caravana cu Medici și cabinetul parlamentarului USR care a iniţiat legea,
Tudor Pop, lucrează la normele de aplicare.

În viitor, iniţiatorii își doresc ca serviciile să fie decontate de stat; pentru personalul medical acestea să fie zile de muncă plătite, parte din program, iar pentru studenţi – să echivaleze orele de practică, iar oamenii să primească reţete compensate și bilete de trimitere decontate.

„Scopul n-a fost să beneficiem noi de pe urma legii”, mi-a spus dr. Alex Covaciu, rezident pe Cardiologie în anul V și președintele filialei Brașov. „Scopul a fost de a arăta un mod outside the box de a oferi servicii medicale în zone defavorizate, într-un mod cost-eficient, benefic pentru pacient, pentru medic și pentru sistem. Și asta am reușit să facem.”

Nu doar pacienţii au de câștigat

Nu doar localnicii câștigă de pe urma caravanelor, ci și studenţii și tinerii medici. Au mai mult timp să stea de vorbă cu pacienţii, fac proceduri (EKG-uri, ecografii) mai multe decât apucă în spital și învaţă să lucreze în echipă și să nu se sfiască să ceară o a doua părere.

Astfel de acţiuni sunt cu atât mai importante acum, când activitatea clinică a studenţilor a avut mult de suferit din cauza pandemiei și unele stagii s-au desfășurat chiar online: „Medicul mergea cu laptopul prin salon la bolnavi, iar noi, de pe Zoom, puneam câte o întrebare”, mi-a spus o studentă despre perioada aceea.

În plus, au ocazia să capete deprinderi pe care școala nu le dezvoltă. Am vorbit cu studenţi care datorită caravanei au făcut lucruri pe care nu și le-ar fi imaginat: au stat în mall să convingă oameni să le doneze cei 3,5% din impozitul pe venit, au făcut afișe sau clipuri video pentru Instagram pe teme de educaţie medicală.

O studentă de anul VI, care își dorește să se specializeze în Chirurgie generală, a ales să lucreze în departamentul financiar tocmai pentru că nu știa nimic despre asta, dar era convinsă că cineva o va învăţa.

În caravane, tinerii medici învaţă și că nu e suficient să fii un bun practician, ci trebuie să îţi și pese de omul din faţa ta. Aici, nu mai sunt „domnul rezident”, după cum îmi spunea unul dintre ei, ci „domnul doctor”, ies din demo mode și se simt responsabili pentru gândirea și deciziile lor medicale. Îi ajută să se vizualizeze pe ei înșiși în viitor.

După sate cu comunităţi vulnerabile, precum Augustin și Budila, din Brașov, Biertan pare o destinaţie atipică. E o comună cu 2.800 de locuitori (după recensământul de anul acesta), formată din trei sate, cu drumuri asfaltate și case „la dungă”, cum le ţineau și sașii, toate cu case de oaspeţi moderne, pentru turiști, case care se vând pe zeci de mii de euro.

Doar că unul dintre sate nu mai are medic de familie de prin ’93, unul are un medic care vine doar o dată pe săptămână, iar satul Biertan are medic de familie zilnic, dar nu e suficient.

Nu doar medicii lipsesc de aici, ci și posibilităţile de transport public. Cea mai apropiată policlinică e la Mediaș, la 25 de kilometri, dar de ani buni nu mai există autobuz.

Dacă nu ai mașină, n-ai decât să le plătești privaţilor și 100-120 de lei pe un drum dus-întors și riști și să mergi degeaba, dacă medicul tău lipsește sau nu mai prinzi loc la analize. Așa că oamenii se duc cel mult atunci când îi doare ceva sau cheamă Salvarea când nu mai pot.

O situaţie „win-win”

În România care se neglijează, nu sunt suficiente iniţiative private sau ONG-istice care să meargă la firul ierbii, chiar dacă numărul lor a crescut în timp. De aceea ce a reușit Caravana cu Medici să facă e atât de rar și de valoros: să piloteze o soluţie de intervenţie publică, să o extindă la nivel naţional, să o rafineze și să o transforme într-o lege.

În baza ei, spitalul din Mediaș ar putea să organizeze la Biertan o caravană exact ca a lor, cu specialiști din spital, în timpul săptămânii. Ar ajunge astfel la mai mulţi pacienţi odată și și-ar reduce și fluxul de pacienţi care ajunge în spital. O situaţie win-win.

Dacă spitalele de stat vor dori să facă asta, rămâne de văzut, când ele se plâng că și așa au personal insuficient. Va fi nevoie de voinţă din interior și de niște curajoși care să încerce.

Citiți și: De ce nu vor medicii să lucreze în zonele defavorizate