Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Caravanele medicale, imaginea sănătăţii din mediul rural

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 3 iulie 2020

Președintele României a  promulgat, în luna mai a acestui an, legea care creează cadrul pentru asigurarea serviciilor temporare de specialitate prin intermediul caravanelor medicale.

În acest context, am discutat cu medici și reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi implicaţi în astfel de acţiuni, pentru a înţelege cât de importante sunt serviciile medicale oferite în acest mod.

Mihai Ranete Caravana cu Medici (2)

Despre Caravana cu Medici am vorbit, în plină pandemie de COVID-19, cu Mihai Ranete, medic specialist în Radiologie și Imagistică Medicală și unul dintre cei cinci fondatori ai acestui proiect. Coincidenţă sau nu, chiar în momentul în care l-am întrebat cum crede că se va schimba abordarea pacienţilor în caravanele medicale, ţinând cont de riscul de răspândire a noului coronavirus, discuţia noastră a fost întreruptă de un mesaj primit prin sistemul RO-ALERT. SMS-ul din 15 mai anunţa instituirea stării de alertă în România și sublinia că pericolul infectării cu noul coronavirus rămâne ridicat.

Nu a fost nevoie să ne acoperim nasul și gura cu mască de protecţie și nici să păstrăm distanţa de 1,5 metri, pentru că discuţia noastră a avut loc prin telefon, într-o după-amiază de vineri, după ce dr. Mihai Ranete mi-a mărturisit că trebuie mai întâi să își ducă fetiţa la culcare.

V-ar putea interesa și: Importanța screeningului pentru tuberculoză

Ideea de a face voluntariat medical a pornit încă din facultate, când a început să se implice în diferite proiecte de acest gen, care nu se desfășurau neapărat în mediul rural. Prin intermediul unor astfel de acţiuni a cunoscut numeroși oameni cu aceeași pasiune. Așa a înţeles ce înseamnă cu adevărat voluntariatul și a ajuns să coordoneze proiecte asemănătoare Caravanei cu Medici, care încă nu luase naștere.

„Pe lângă faptul că m-am îndrăgostit practic de ceea ce înseamnă voluntariat, am și văzut anumite defecte, dezavantaje ale unor idei sau proiecte organizate de studenţi”, povestește fondatorul Caravanei cu Medici. Unul dintre aceste dezavantaje era faptul că se muncea aproape un an la crearea unei echipe, iar ulterior lucrurile se schimbau, cei implicaţi fiind nevoiţi să o ia de la capăt. Din momentul în care a terminat facultatea, Mihai a decis, alături de alţi patru colegi de generaţie (Vlad Berbecar, Claudia Negrea, Cristina Niţă și Andrei Pop), că trebuie să asigure o continuitate proiectului lor de voluntariat medical în mediul rural. Și astfel au pus bazele ONG-ului pe care l-au botezat „Caravana cu Medici”.

9.2

Cadrul legislativ, un pas uriaș

Am vrut să aflu de la medicul radio­log ce s-a schimbat de-a lungul celor șase ani, cât timp a fost președintele Caravanei (de la 1 ianuarie 2020, a fost creată o președinţie prin rotaţie a proiectului). Rolurile, respectiv funcţiile în cadrul ONG-ului erau pur și simplu simbolice, pentru că fiecare voluntar muncea la fel de mult, își amintește medicul. De la nașterea proiectului  de voluntariat s-au schimbat multe aspecte, însă Mihai Ranete a ţinut să îl detalieze pe cel mai important dintre toate, și anume cadrul legal.

Mi-a mărturisit că echipa din caravană nu s-a concentrat atât de mult în direcţia creării unui cadru legislativ, cât pe faptul de a ajunge în satele unde locuitorii nu aveau acces la servicii medicale. „Totuși, am încercat să rămânem aproape și de obiectivul acesta, și iată că am reușit să introducem un amendament în Legea Sănătăţii, prin care medicii specialiști pot oferi servicii medicale în regim de voluntariat într-o clădire cu aviz DSP în sate, în zonele rurale, ceea ce este un pas, un hop uriaș”, a subliniat medicul. Acesta este doar începutul. Peste acest amendament, subliniază tânărul, trebuie aduse multe alte amendamente și îmbunătăţiri, astfel încât ideea de caravană medicală și serviciile medicale oferite în acest mod să ajungă la cât mai mulţi beneficiari.

O prăpastie adâncă între rural și urban

L-am rugat pe medicul Mihai Ranete să îmi povestească ce înseamnă, mai exact, să fii voluntar într-o caravană medicală care ajunge în zonele rurale, acolo unde locuitorii nu au parte de servicii medicale. În viziunea interlocutorului meu, „este o oportunitate să poţi să și oferi asemenea servicii, să poţi să fii și parte a unei asemenea comunităţi de voluntariat”. Dincolo de nevoia de „ceva nou”, care a fost unul dintre motivele pentru care cei cinci tineri și-au dorit foarte mult să dezvolte proiecte de voluntariat în zonele rurale, un alt motiv a fost că în acest fel au avut șansa să se lovească de anumite obstacole și să vadă exact imaginea sănătăţii din mediul rural.

„Prăpastia între mediul rural și mediul urban este, din păcate, una foarte adâncă. Și asta o spun și cifrele: mortalitatea în mediul rural este mai mare decât în mediul urban. E lesne de înţeles că sunt anumite sate în care nu există nici măcar un medic de familie, ce să mai spun de alte oportunităţi?”, se întreabă retoric Mihai Ranete. Toate aceste probleme și lista lungă de provocări i-au stimulat și mai mult pe cei cinci tineri să meargă mai departe cu proiectul Caravana cu Medici.

Citește și: Interviu cu dr. Mihai Ranete: Activitatea de voluntariat, sursă de energie pentru medici

20

Populaţia vulnerabilă are nevoie de sprijin

La sfârșitul lunii mai am primit răspunsuri și de la dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Mi-a vorbit atât despre necesitatea unui cadru legislativ pentru activităţile de tipul caravanelor medicale, cât și despre importanţa caravanelor de screening pentru TB, mai ales pentru acele categorii de persoane vulnerabile din ţara noastră.

Caravanele de screening TB ale Institutului „Marius Nasta” sunt practic niște cabinete medicale dotate cu aparatură radiologică, explică dr. Beatrice Mahler, aparatură care dispune de un soft performant. Acesta utilizează inteligenţa artificială și permite, după efectuarea radiografiei, obţinerea unui scor de risc cu valori diferite în funcţie de probabilitatea de a fi sau nu bolnav de tuberculoză. Astfel, cu ajutorul caravanelor, Institutul de Pneumoftiziologie are acţiuni de screening TB în București-Ilfov, Argeș, Bacău, Dâmboviţa. Sunt depistate, spune managerul, cazurile de tuberculoză în rândul populaţiei fără adăpost și al populaţiei din mediul rural.

Accesul rapid la diagnostic

Referitor la legea care reglementează serviciile medicale prin intermediul caravanelor, promulgată recent de președintele României, managerul de la „Marius Nasta” spune că modificări legislative trebuie făcute permanent. De ce? Pentru că în acest mod se poate veni în sprijinul nevoii de servicii medicale pentru întreaga populaţie, și cu atât mai mult în sprijinul populaţiei vulnerabile care necesită acces rapid la metode de diagnostic și prevenţie, completează ea.

„Nu trebuie să uităm și că, în multe zone rurale, România are o populaţie îmbătrânită, greu deplasabilă și atunci este extrem de necesară existenţa unor caravane mobile de diagnostic care pot depista afecţiuni grave, cum este tuberculoza, o boală cu un impact puternic asupra sănătăţii publice”, a subliniat Beatrice Mahler, care este totodată vicepreședinte în Comisia de Pneumologie a Ministerului Sănătăţii.

Și asociaţiile de pacienţi organizează caravane

În 2019, campania „Nu am făcut destul”, desfășurată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), a ajuns la ediţia a șasea. Campania înseamnă numeroase caravane medicale, care ajung an de an în mai multe judeţe ale României, iar femeilor din mediul rural li se efectuează investigaţii medicale gratuite. De-a lungul anilor, caravanele „Nu am făcut destul” au devenit din ce în ce mai complexe. Investigaţiile cuprind acum, pe lângă ecografii mamare (în sate), mamografii (în orașele apropiate, în cazul în care există suspiciunea de leziune malignă) și dermatoscopii, spirometrii, EKG, măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului etc.

„În condiţiile în care România nu are programe de screening, profilaxie, nu are programe de informare, am zis să le întindem o mână celor vitregiţi de asistenţa medicală primară din satele României. Am făcut această campanie «Nu am făcut destul», care se adresează de fapt cancerului mamar și care are loc doar în mediul rural”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC, pentru Viaţa Medicală.

2.2 caravane mic

Implicarea rezidenţilor și a studenţilor mediciniști

An de an, caravanele FABC au ca obiectiv testarea a aproximativ 1.000 de femei din mediul rural pentru cancerul de sân și, totodată, atragerea atenţiei autorităţilor în ceea ce privește importanţa implementării unui program de screening naţional pentru depistarea acestei patologii. În campanie sunt implicaţi și medici rezidenţi, dar și studenţi de la facultăţile de medicină. „Luăm cu noi medici de specialitate, rezidenţi și suntem ajutaţi de societăţile studenţilor mediciniști și de studenţii din anii terminali. Important este și faptul că noi avem în dotare un ecograf mamar care ajunge în toate aceste localităţi unde avem programul caravanei și unde li se fac ecografii mamare tuturor doamnelor care doresc acest lucru”, a adăugat Cezar Irimia.

Nevoia de investiţii în sănătate

Am discutat recent pe subiectul legislaţiei și cu Radu Gănescu, președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România ( COPAC), care a amintit de un demers pe care coaliţia l-a iniţiat în 2015. Caravanele COPAC de la acea vreme nu au fost caravane medicale propriu-zise, ci o serie de eforturi desfășurate în mai multe orașe din ţară, pentru a strânge semnături. Scopul? Pentru a crește bugetul alocat Sănătăţii din produsul intern brut (PIB).

Propunerea COPAC a vizat un proiect numit „Pacient de România – 6% pentru Sănătate!”. În cadrul acestuia au fost organizate dezbateri publice cu reprezentanţii Colegiului Medicilor, cu cei ai DSP, cu cei ai diferitelor societăţi profesionale din Sănătate și cu mulţi alţi actori importanţi din domeniu, în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Zalău, Râmnicu Vâlcea, București.

„Am avut activităţi de stradă, în sensul de instalare de corturi în centrul acestor orașe, cu materiale informative, cu voluntari. Am strâns semnături în ideea de a face această iniţiativă”, a explicat președintele COPAC. Din păcate, nu s-a ajuns la numărul necesar de semnături. Chiar și așa, spune Radu Gănescu, organizaţia pe care o reprezintă a încercat să atragă atenţia că este nevoie de investiţii în sănătate, de creștere de fonduri în acest sector, de finanţare și că Sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru decidenţi.

Provocările primului cabinet stomatologic mobil

Zana Merciluta-Asma Battah

„Zâna Merciluţă” este primul cabinet stomatologic mobil care străbate ţara în lung și în lat, îmi povestește dr. Asma Battah, medic specialist pedodont. Este vorba de activităţi desfășurate într-un program de voluntariat care își propune să îi ajute pe copiii cu probleme dentare, pe micuţii din medii defavorizate, de la sate, pe cei care nu au văzut niciodată un medic stomatolog sau cum arată un cabinet stomatologic. S-a alăturat acestei iniţiative în 2016 și spune că „a fost o decizie imediată atunci când am auzit despre proiect și când am văzut că se caută medici voluntari”.

Primele probleme

Dificultăţile cu care s-au confruntat medicii stomatologi din iniţiativa „Zâna Merciluţă” au venit practic din zona de legislaţie, povestește medicul pedodont. În anul 2016, voluntarii au obţinut o dubiţă, donaţie din partea unei companii. Au apelat la o firmă din Cluj-Napoca care transforma dubiţele în ambulanţe, iar dr. Asma Battah recunoaște că acela a fost momentul când s-au lovit de prima problemă: „Aveam legea, dar nu aveam aplicabilitatea ei: ce funcţii trebuie să îndeplinească [dubiţa], ce mărime, ce dotări, de ce avem nevoie ca să putem primi autorizaţie de funcţionare. Practic, eram primul cabinet mobil și nu funcţionam ca atare, făceam doar profilaxie. Doar îi spălam pe copii pe dinţi și le făceam sigilări pentru prevenţie”.

Ordin de ministru

Medicul a mai povestit că, dorind să obţină autorizaţia de funcţionare pentru cabinetul stomatologic mobil, a fost nevoie ca echipa implicată în „Zâna Merciluţă” să obţină un ordin de ministru, care să prevadă ce funcţii trebuie să îndeplinească mașina sau dubiţa, ce dotări trebuie să aibă cabinetul mobil, ce spaţiu să fie alocat, dacă este nevoie de apă, sterilizator de aer, compresor etc. „Ne-am dus în dezbateri la Ministerul Sănătăţii și până la urmă, după un an, am obţinut autorizaţia (Ordinul MS 606/07.05.2018)”, a conchis medicul pedodont Asma Battah. Ordinul amintit de ea prevede normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor şi unităţilor medicale mobile.

Desigur, provocările au apărut și în deplasările prin ţară – începând de la drumurile impracticabile și până la lipsa de colaborare a autorităţilor locale. Au existat situaţii în care reprezentanţii unităţilor școlare nu au anunţat părinţii elevilor că o echipă a iniţiativei „Zâna Merciluţă” vine în localitate și, astfel, medicii stomatologi nu au avut pe cine să trateze.

Citește și: Interviu cu dr. Asma Battah: „Întâlnim copii care nu au văzut niciodată o periuță de dinți” 

Condiţii prevăzute în lege

În 21 mai 2020, președintele României a promulgat legea care creează cadrul legal pentru ca medicii să poată asigura servicii temporare prin intermediul caravanelor medicale, potrivit Agerpres. Actul normativ vine cu o completare la un articol important din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Alineatul care completează articolul 135 din Legea Sănătăţii vizează zonele cu acoperire deficitară cu servicii medicale.

Ce aduce noul amendament

Articolul 135, alineatul 3 enumeră prin ce tipuri de dispensare, laboratoare, centre, cabinete, staţionare de zi, unităţi medicale mobile se acordă serviciile medicale de specialitate.

Completarea, mai exact, litera f) din amendamentul care a fost promulgat recent de președintele Klaus Iohannis, arată că servicii medicale de specialitate se acordă şi prin: „medici specialiști, în cazul organizării de activităţi temporare tip caravană medicală în zone cu acoperire deficitară cu servicii medicale. În acest caz, caravana medicală se poate desfășura cu notificarea direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului București, în clădiri care posedă autorizaţie sanitară de funcţionare sau în corturi medicale special amenajate”. Forma care a fost propusă pentru promulgare poate fi consultată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Etichete: caravane medicale caravana cu medici screening rural TBC COPAC


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.