La începutul lunii septembrie, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansa o invitație pentru jurnaliștii din presa națională și locală, invitându-i să participe la un concurs de materiale jurnalistice cu tema „Dermatita atopică – mai mult decât poți vedea”.
Așa că mi-am propus să răspund și eu provocării lansate de CJI și să aflu ce înseamnă dermatita atopică din perspectiva medicului dermatolog și ce se află, de fapt, în spatele acestui „mai mult decât poți vedea”.
Citiți și: Dermatita atopică și evaluarea leziunilor cutanate
Astfel, într-o zi de luni de la începutul lui octombrie – întâmplător, la scurt timp după ce a fost marcată Ziua Mondială a Medicului – m-am întâlnit cu asist. univ. dr. Mariana Grigore, medic primar dermato-venerolog, chiar la ea în cabinet.
De cum am pășit în clinică, personalul a avut grijă să mă echipeze corespunzător, cu botoșei de unică folosință, mănuși chirurgicale și o mască de protecție cu care am înlocuit masca pe care o purtasem pe drum.
La etajul unu al clădirii am ajuns cu ajutorul unui lift, care m-a lăsat chiar în fața ușii cabinetului doamnei dr. Mariana Grigore. La fel ca mine, purta mască, iar discuția noastră s-a desfășurat fără probleme, în ciuda faptului că ne vedeam doar ochii (ascunși în spatele ochelarilor) și fruntea.
Încă de la începutul dialogului nostru, am vrut să înțeleg de la interlocutoarea mea ce rol au anumite scoruri în diagnosticul dermatitei atopice, despre care am aflat că este o boală cronică inflamatoare – ba chiar este cea mai frecventă boală inflamatorie a pielii, având o incidență de până la 20% în rândul adolescenților și populației pediatrice și o incidență de aproape 3% în rândul adulților, la nivel mondial, după cum arată studiile*.
Într-adevăr, anumite scoruri sunt folosite de medicii dermatologi, dar acestea sunt mai degrabă de gravitate, ele nu sunt pentru a pune diagnosticul de dermatită atopică, mi-a explicat dr. Mariana Grigore:
„Dermatita atopică este foarte frecventă și atunci nu le folosim chiar la toți pacienții, eventual la cei cu forme foarte severe, pentru rolul lor... Rolul lor (al scorurilor – n.red.) este pentru a evalua răspunsul la tratament și, sincer, se folosesc foarte mult în studiile tratamentelor dermatitei atopice pentru a vedea base time-ul și evoluția după tratament”.
Medicul în cabinetul căruia am pășit mi-a explicat că această boală afectează foarte mult calitatea vieții pacienților, iar pruritul este unul dintre cele mai supărătoare simptome. Așa că am dorit să aflu care este mecanismul prin care apare mâncărimea pielii în dermatita atopică și să înțeleg dacă antihistaminicele au vreun rol la pacienții cu dermatită atopică.
V-ar putea interesa și: Dr. Alice Șapcă: „Diagnosticul precoce de dermatită atopică scade riscul complicațiilor”
Din fericire, dr. Mariana Grigore m-a ajutat să înțeleg că antihistaminicele s-au folosit în tratamentul dermatitei atopică până acum ceva ani, însă s-a demonstrat că nu au de fapt niciun rol, spune ea:
„Pentru că mâncărimea în dermatita atopică nu este mediată prin histamină, aceste medicamente acționând evident prin blocarea receptorilor de histamină. Mâncărimea în dermatita atopică este mediată de inflamația din piele și atunci, ca noi să putem să o tratăm, avem nevoie de tratament antiinflamator: corticosteroizi locali și inhibitori de calcineurină. Deci antihistaminicele nu au rol (în DA, așa cum este prescurtarea de la „dermatita atopică” – n.red.)”.
În schimb, arată medicul citat, antihistaminicele pot fi folosite, de exemplu, dacă pruritul afectează somnul pacientului. În acest caz, medicul dermato-venerolog poate folosi un antihistaminic sedativ seara, ca să ajute pacientul la început, „antihistaminicele neavând mari reacții adverse”– și atunci această clasă de medicamente ajută în acest caz mai degrabă pentru confortul pacientului, ajutându-l în ceea ce privește calitatea somnului.
De asemenea, adaugă interlocutoarea mea, antihistaminicele pot fi folosite pentru asocieri și complicații, urticarie, dermatitele de contact pe care le pot dezvolta pacienții, dar nu efectiv pentru leziunile dermatitei atopice.
„Deci nu dăm siropuri de antihistaminice la copii cu dermatită atopică”, a ținut să sublinieze medicul Mariana Grigore.
Un alt subiect pe care l-am abordat în cadrul discuției din cabinetul dr. Mariana Grigore a fost abordarea multidisciplinară a dermatitei atopice. Importantă este în special, spune medicul dermato-venerolog, relația cu pediatrul, iar răspunsul ei nu este unul întâmplător, având în vedere incidența acestei boli.
„Dermatita atopică apare la 20% dintre copii, deci e foarte frecventă. La adulți apare undeva la 2-3% în diverse forme. Și atunci e foarte important ca medicul pediatru să știe afecțiunea, să o înțeleagă și să nu îi dea (părintelui – n.red.) informații divergente față de dermatolog. Deci aici este într-adevăr foarte important”, a precizat aceasta.
O altă abordare a pacientului ca un întreg, în ceea ce privește echipa pluridisciplinară, ar fi cu medicul alergologu, mai spune dr. Mariana Grigore, pentru că acești copii cu dermatită atopică au un risc mare să dezvolte diverse alergii.
V-ar putea interesa și: Dermatita atopică și evaluarea leziunilor cutanate
În funcție de complicațiile pe care le pot face copii sau adolescenții, acești pacienți sunt trimiși la alți specialiști. Însă un aspect deosebit de important pe care l-a punctat aceasta a fost că doar cu pediatrul și cu alergologul este creată și menținută o relație încă de la început.
Dacă, însă, medicul află că pacientul are o anumită afectare oculară – pentru că pacienți cu dermatită atopică pot face și conjunctivite, uscăciune oculară – evident că aici intervine și medicul oftalmolog. Sau dacă pacientul dezvoltă o afectare de tip astm, unde este nevoie și de opinia unui pneumolog alergolog, atunci dermatologul apelează și la acest specialist.
În tratamentul dermatitei atopice, un loc central îl ocupă și relația dintre medic și aparținător, aici fiind vorba în special de părinți. Așa că încă de la primul consult al pacientului, dr. Mariana Grigore subliniază că ea începe să le explice părinților:
„Asta e principala populație: zilnic sunt copii cu atopie pe care îi consultăm. (Ideea – n.red.) este să plece cu niște informații clare de la medic, pentru că dacă părinții nu sunt lămuriți, tratamentul nu va avea succes sau părinții o să aibă așteptări nerealiste”.
Practic, ceea ce a observat medicul la pacienții cu dermatită atopică care ajung la cabinetul său, mai ales la cei care fac episoade mai frecvente, este faptul că părinții micuților învață tratamentul, deci știu ce au de făcut.
„Important este să înțeleagă cât au voie să îl facă, iar dacă depășesc acest termen și nu a trecut, atunci evident trebuie un nou consult, pentru că trebuie reevaluat unde greșesc sau [dacă] trebuie schimbat tratamentul”, a declarat medicul dermato-venerolog.
În opinia asist. univ. dr. Mariana Grigore, la pacienții adolescenți complianța este scăzută în general, iar aceștia nu vor să facă tratamente îndelungate. Pe de altă parte, amintește medicul, este o problemă de complianță la bărbați, care nu vor să se dea cu creme în general.
„Femeile sunt mult mai ușor de convins să facă un tratament topic, față de populația masculină. Și aici mă refer mai mult nu neapărat la tratamentul fazei acute – pentru că acolo toată lumea își dorește să se trateze și să-i treacă – e problemă de complianță la hidratarea pe termen lung, care e pe viață de-a dreptul. Și atunci multă lume – chiar și în cazul bebelușilor – renunță după o perioadă și apar alte episoade”, a precizat dermato-venerologul.
Am rugat-o pe dr. Mariana Grigore să îmi explice, pe scurt, care sunt diferențele în funcție de perioada acută și de perioada de remisiune în ceea ce privește tratamentul pacientului cu dermatită atopică. Practic, spune ea, tratamentul se face în perioada acută a bolii, când pacientul are leziunile. Iar în această etapă se folosesc corticosteroizii, inhibitorii de calcineurină, hidratantele.
Însă dacă persoana are o formă severă de dermatita atopică, există și alte opțiuni, ca de exemplu: terapia PUVA sau tratamente administrate pe cale orală, de tipul azatioprină sau micofenolat.
„Acestea sunt măsuri, să zic, mai extreme, care se folosesc în formele foarte grave de dermatită atopică, dar am văzut adolescenți care, de exemplu, au avut nevoie de azatioprină și numai cu această substanță au funcționat”, a explicat specialistul în dermato-venerologie.
Pe de altă parte, în perioada de remisiune, practic pacientul nu are nicio leziune. „Nu e vorba pers se de un tratament pe care trebuie să îl facă, ci e vorba de prevenție. Iar această prevenție se face cu hidratare. Și oricât de simplu ar suna, mulți pacienți se plictisesc de această hidratare”, a amintit medicul.
Hidratare înseamnă ca pacientul să se dea cu cremă de mâini după fiecare spălare, să folosească doar produse adaptate nevoilor pielii atopice. Expunerea la soare este permisă, însă uneori depinde și de tipul de piele și de fototipul pacientului, mai ales, a adus în discuție doctorul.
În concluziile trase de medicul Mariana Grigore, controlul dermatitei atopice ține, practic, de anumite comportamente pe care pacientul trebuie să le respecte. Însă uneori, spune ea, este dificil ca pacientul să înțeleagă de ce nu poate aplica același tip de machiaj ca cei din jurul său, cum se întâmplă în situația adolescentelor cu DA.
„În cazul adolescenților atopici, care au și o atopie medie spre severă, mai ales fetele nu pot folosi prea mult make-up, pentru că pot să facă diverse sensibilizări la tot felul de produse – fie de îngrijire, fie de make-up. Și atunci este greu de înțeles pentru o adolescentă de ce nu poate să facă ceea ce face și prietena ei și tot revine la cabinetul dermatologului cu eczeme palpebrale. Aici pot interveni probleme”, a conchis medicul primar dermato-venerolog.
Dermatita atopică, numită uneori și eczemă atopică, este o boala cronică inflamatorie, caracterizată de prurit (mâncărimea pielii), care afectează cel mai frecvent copiii și, într-o măsură mai mică adulții. Numărul diagnosticelor, potrivit studiilor*, este în creștere și oscilează între 10% și 20% la populația pediatrică.
Această boală se dezvoltă predominant în primii ani de viață, în copilărie, iar datele arată că:
Caracteristicile distinctive ale bolii includ pruritul, uscăciunea pielii și alte leziuni cutanate, cum ar fi exsudatul seros, papulele, lichenificarea, etc. Aproximativ 60% dintre copiii cu dermatită atopică sunt predispuși să dezvolte mai târziu una sau mai multe comorbidități atopice, arată specialiștii, cum ar fi astmul, rinita alergică sau alergiile alimentare.
Deși dermatita atopică nu este o boală amenințătoare de viață, ea scade foarte mult calitatea vieții pacienților și, din păcate, poate duce la anxietate și depresie, la scăderea stimei de sine etc. Această boală are efecte și la nivelul psihicului pacienților, nu doar efecte la nivel cutanat. Iată, pe scurt, câteva dintre problemele cu care se confruntă pacienții cu această boală cronică inflamatorie:
Asist. univ. dr. Mariana Grigore este medic primar cu specialitatea dermato-venerologie. Este Doctor în Științe Medicale și Asistent Universitar în cadrul disciplinei Dermatologie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Și-a definitivat pregătirea în rezidențiat sub coordonarea directă a prof. univ. dr. Olga Simionescu, cu care lucrează în echipă de aproape zece ani.
*Kowalska-Olędzka E, Czarnecka M, Baran A. Epidemiology of atopic dermatitis in Europe. J Drug Assess. 2019;8(1):126-128. Published 2019 Jun 12. doi:10.1080/21556660.2019.1619570 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6566979/)
Credit foto: Anastasia Gepp de pe Pixabay, www.rawpixel.com
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
