Aceștia pot să sufere de anxietate, iar medicul dermatolog are un rol esenţial în a-i face să înţeleagă mai bine manifestările și tratamentul pe termen lung. Oricât de speriaţi ar fi, părinţii trebuie să înţeleagă că nu este o boală gravă și că nu afectează dezvoltarea copilului.

Ziua Mondială a Dermatitei Atopice a fost marcată recent (14 septembrie), la nivel global, acesta fiind al treilea an consecutiv când a fost adusă în atenţia publicului prin campanii menite să crească gradul de conștientizare asupra bolii. Cu această ocazie, în mediul online și nu numai, s-a vorbit mult despre această boală inflamatorie cronică, ce are efecte nu doar la nivel cutanat, ci și la nivelul sănătăţii emoţionale. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă dermatita atopică (DA), cu ce se confruntă zi de zi pacienţii și care sunt tratamentele folosite, am stat de vorbă cu doi medici dermatologi și cu mama a doi băieţi care au fost diagnosticaţi încă din primele săptămâni de viaţă cu această boală.

        Potrivit datelor din 2019, dermatita atopică este cea mai frecventă boală inflamatorie a pielii, cu o incidenţă, la nivel mondial, de până la 20% în rândul populaţiei pediatrice și de aproximativ 3% în rândul adulţilor. Alina Z. (a dorit să nu îi dezvăluim numele de familie – n.red.), mamă a doi băieţi – Tudor, de 12 ani, și Toma, de 6 ani – știe foarte bine ce înseamnă simptomele dermatitei atopice. Și-a dat seama că ceva este în neregulă cu pielea copiilor săi încă de când erau sugari: „Primele simptome au fost niște bubiţe roșii pe faţă și faptul că aveau pielea foarte uscată. M-am gândit că ar putea fi ceva medical când am văzut că toaleta uzuală a sugarului nu părea să funcţioneze ca la bebelușii prietenelor mele”.

        Iniţial, băieţii ei au fost diagnosticaţi de medicul pediatru. Ulterior, tânăra mămică a mers cu fiecare fiu la un centru de excelenţă în alergologie, unde au urmat investigaţii suplimentare: analize de sânge și teste cutanate. Din testele de sânge și din cele efectuate pe piele a reieșit că cei doi băieţi sunt alergici la anumite substanţe. După un timp, ea a aflat că Tudor are rinită alergică, iar Toma are astm.

        Diagnosticul de rinită alergică și cel de astm nu au venit la o distanţă de mulţi ani faţă de cel de dermatită atopică, povestește tânăra: „Noi suspicionam încă de la început că vor veni într-una din aceste combinaţii, pentru că înţeleg că așa se prezintă acest tablou clinic. Nu prea există ca cineva să aibă doar dermatită atopică sau doar astm. De obicei pe fondul acesta astmatic pot apărea rinite, alte alergii, dermatită atopică”.

Aplicarea cremei emoliente, regulă de aur

        Medicul curant al băieţilor le-a oferit părinţilor câteva linii generale de tratament, chiar linii de intervenţie (pentru fazele acute ale bolii), iar după cum mi-a explicat Alina, acest lucru înseamnă că „în momentul în care copilul este expus la substanţa în sine, la obiectul la care el este alergic, trebuie să ia niște antihistaminice”. În prezent, tot ceea ce folosesc fiii acesteia sunt produse dermatocosmetice cumpărate de la farmacie: creme, gel de duș, șampon, săpun.

        Tânăra aplică zilnic pe pielea celor mici o cremă emolientă, conform schemei de tratament, iar în fazele acute, aplică produsul chiar și de patru-cinci ori pe zi, până obţine iar „piele bună”. Tratamentul face parte din rutina zilnică a băieţilor, iar dermatita atopică nu este nicidecum considerată un „handicap”. Din contră, îmi spune, copiii ei au vieţi fericite: „Toate activităţile sunt normale, nu există chiar nimic «aparent normal» care să le fie interzis! Cremuitul face parte din rutina lor zilnică, precum spălatul pe dinţi. Nu considerăm că avem copii bolnavi. Fiecare corp e diferit, cu nevoi specifice, iar acestea sunt nevoile lor. Nici ei nu percep asta ca pe ceva invalidant”.

        Pentru Tudor și Toma, ca pacienţi cu dermatită atopică, crema de protecţie solară este obligatorie în toate anotimpurile, a ţinut să precizeze mama în finalul discuţiei noastre. Chiar dacă soarele nu este vizibil pe cer sau chiar dacă afară plouă, cei mici sunt daţi cu un produs cu SPF, tocmai pentru că pielea lor este mai sensibilă. „În lunile de vară și primăvară noi asta aplicăm dimineaţa pe tot corpul. Crema cu apă termală se aplică de obicei seara, după duș, și dimineaţa crema de protecţie – pe tot corpul. Iar în celelalte anotimpuri, toamnă, iarnă, (crema de protecţie solară – n.red.) o aplic doar în zonele pe care le vede soarele”, a explicat părintele.

Pentru noi DA nu e o boală. Ne costă mai mult dermatocosmeticele. O dată pe an schimbăm marca, pentru că fiilor mei li se obișnuiește pielea cu crema respectivă și nu mai are efect. (Alina Z.)

Complicaţii care pot să apară în DA

        Înarmată cu mască de protecţie, botoși de unică folosinţă și mănuși chirurgicale, am intrat la începutul acestei săptămâni în cabinetul asist. univ. dr. Mariana Grigore, dermato-venerolog din București. Aceasta mi-a explicat că afectarea funcţiei de barieră a pielii este principalul lucru care
caracterizează dermatita atopică.

        La nivel cutanat, dermatita atopică se caracterizează prin leziuni de tip eczemă, care sunt roșii, cu scuamă fină, foarte pruriginoase. Un alt lucru tipic bolii este cronicitatea: nu trece, iar pacientul are episoade când DA este activă și episoade când intră în remisiune. Deși dermatita atopică nu este neapărat o afecţiune gravă, a subliniat medicul dermatolog, ea poate deveni problematică în anumite circumstanţe. „Complicaţiile principale sunt la nivelul pielii, bineînţeles. Leziunile se pot suprainfecta – impetiginizare – cu bacterii, cu stafilococi, streptococi. Sau, din cauza acestui infiltrat inflamator din piele, pacienţii au o apărare imunitară foarte proastă și, din acest motiv, ei sunt mult mai predispuși la infecţii de orice fel, nu numai bacteriene, ci și virale, micotice”, a declarat dr. Mariana Grigore.

Pentru părinţii copiilor atopici, mai ales bebeluși, anxietatea este foarte mare până când înţeleg un pic și se obișnuiesc cu ideea asta. Evident că nimeni nu-și dorește ca al lui copil să sufere și atunci poate nivelul de anxietate și de afectare a calităţii vieţii – de exemplu, al unei mămici cu copil atopic – este uneori foarte mare și disproporţionat faţă de forma clinică a copilului. (Dr. Mariana Grigore)

        Tot la începutul săptămânii am vorbit cu prof. dr. Daciana Brănișteanu (UMF „Grigore T. Popa” Iași) pe tema tratamentelor folosite în dermatita atopică. Medicul mi-a explicat că alegerea terapiilor depinde foarte mult de vârsta pacientului, însă depinde și de severitatea leziunilor, pentru că dermatita atopică „poate fi ușoară, cu câteva leziuni și prurit, și xeroză cutanată – uscăciunea pielii –, care sunt determinate genetic, până la forme foarte grave de dermatită atopică, de eczemă acută sau cronică lichenificată extinsă, mergând chiar până la eritrodermie secundară”.

Tratament în funcţie de formele bolii

        Între puseele de activitate a bolii, cât și în timpul lor, pe lângă tratamentul convenţional dermatologic corect, medicii care se ocupă de managementul pacienţilor cu DA trebuie să asocieze tratamentul cu săpunuri dermatologice și cu emoliente dermatologice dedicate acestei boli. Săpunurile dermatologice, explică prof. dr. Daciana Brănișteanu, „respectă pielea, refac funcţia de barieră a pielii, împiedică colonizarea cu stafilococul auriu și grăbesc vindecarea leziunilor de dermatită atopică”. Totodată, produsele emoliente dermatologice special concepute pentru pielea pacientului atopic sunt cele „care aduc un plus de filagrină, care restabilesc compoziţia în lipide a barierei hidrolipidice a pielii alterată în dermatita atopică și care previn recăderile”.

        Profesorul ieșean a făcut o sinteză a celor mai importante tratamente utilizate în DA. Printre acestea se află dermatocorticoizii. Este o clasă de medicamente care se folosește în funcţie de extensia leziunilor și de localizare – la pliuri, la faţă, în zone sensibile sau în restul corpului. Medicii dermatologi au, așadar, la dispoziţie dermatocorticoizi cloruraţi sau necloruraţi, de clasă I, II sau III, adică foarte potenţi sau mai puţin potenţi.

        O altă linie terapeutică foarte importantă în DA sunt inhibitorii de calcineurină – Pimecrolimusul și Tacrolimusul – care, a subliniat Daciana Brănișteanu, sunt imunomodulatori ce se pot administra ca primă opţiune terapeutică în dermatita atopică, în formele ușoare-moderate. Formele severe sau cele moderate care nu răspund la tratamentele topice beneficiază de tratament sistemic, a completat medicul: „Tratamentul sistemic pentru dermatita atopică este reprezentat de cel convenţional, metotrexatul, ciclosporina și, mult mai nou, de tratamentul biologic – anticorpii monoclonali umani, în speţă dupilumabul, care va fi compensat în România cel mai probabil începând cu luna noiembrie (...), pentru tratamentul dermatitei atopice și severe la adult. Aceste terapii controlează forme severe de boală”.

        Un aspect foarte important pe care l-a amintit medicul ieșean este că pentru terapiile cu metotrexat și cu ciclosporină sau corticoterapie generală este nevoie de investigaţii de laborator înaintea tratamentului și pe parcursul acestuia, de monitorizare clinică biologică, în timp ce pentru terapia cu dupilumab, cu anticorpii monoclonali, terapia este foarte performantă, foarte sigură, și nu necesită monitorizare biologică și clinică. „Pentru dupilumab, administrarea este de o injecţie de 300 mg la două săptămâni, cu un confort deosebit pentru pacient, care își poate chiar autoinjecta medicamentul, bineînţeles, continuând în același timp tratamentul local cu emoliente și cu săpun dermatologic. Regimul alimentar și de viaţă trebuie adaptat dermatitei atopice”, a conchis prof. dr. Daciana Brănișteanu.

Recomandări pentru persoanele cu dermatită atopică în pandemie

Prof. dr. Daciana Brănișteanu, fondatorul și unul dintre președinţii evenimentului Primăvara Dermatologică Ieșeană 2020, a prezentat un set de recomandări pentru pacienţii cu dermatită atopică în contextual pandemiei de COVID-19. Iată care sunt acestea:

1. Pacienţii cu DA trebuie să evite folosirea săpunurilor obișnuite, colorate, parfumate cum sunt cele de la supermarket. O regulă de bază ar fi ca persoanele cu DA să cumpere din farmacii săpunuri dermatologice, special dedicate pielii atopice. Aceste produse pot fi utilizate pentru spălări frecvente, pot fi utilizate și pe faţă, și în zona genitală, cât și pe întreaga suprafaţă a corpului. Săpunurile dermatologice nu numai că nu distrug echilibrul fragil al barierei hidroelectrolitice de la pielea atopicului, ci dimpotrivă, ajută la restaurarea funcţiei de barieră a pielii prin suplimentarea lipidelor esenţiale, prin limitarea pierderilor transepidermice de apă.
2. Aplicarea cremelor emoliente de mai multe ori pe zi. Pentru pielea uscată a atopicului, pot fi utilizate aceste creme de câteva ori pe zi, fără niciun fel de restricţii, atât la nivelul mâinilor și feţei – adică pe zonele expuse – cât și pe întreaga suprafaţă a corpului.
3. Pacienţii de sex masculin, care au o pilozitate în exces și care nu sunt mari amatori ai aplicării topice a cremelor, pot utiliza emolientele pentru baie și gelurile dermatologice pentru duș. Pentru acești pacienţi se recomandă uleiurile pentru duș, care suplimentează conţinutul în lipide al barierei hidrolipidice.
4. O atenţie sporită trebuie acordată aerisirii foarte frecvente a încăperilor, pentru că sunt foarte multe substanţe dezinfectante care se evaporă și agravează dermatita atopică, rinita alergică, conjunctivita alergică, astmul bronșic prin inhalarea, practic, a vaporilor de dezinfectant.
5. Pe lângă aerisirea corectă a încăperilor, la curăţenia locuinţei nu trebuie folosită mătura, ci mai degrabă aspiratorul, pentru că așa se evită împrăștierea paraziţilor numiţi Dermatophagoides, care se găsesc în praf, atopicii fiind adesea sensibilizaţi la ei.
6. Pacienţii cu DA se pot plimba în aer liber și în zonele neaglomerate, acolo unde pot face această activitate fără să fie nevoie să poarte mască. O recomandare extrem de importantă în acest sens este folosirea măștii de unică folosinţă. Nu se recomandă folosirea măștii spălate, din material textil, care a fost dezinfectată cu anumite substanţe dezinfectante. Explicaţia? Pentru că în acest mod, pacienţii pot inhala vapori și pot face dermatită de contact iritativă la substanţele dezinfectante sau la săpunul și detergentul folosite pentru curăţarea măștilor.

În perioada pandemiei de COVID-19, și persoanele non-atopice au dezvoltat dermatită de contact iritativă sau alergică în urma purtării măștilor sau în urma utilizării dezinfectanţilor. (Prof. dr. Daciana Brănișteanu)