Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Donarea de sânge, o recompensă și pentru donator

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 11 iunie 2021

În România, numărul donatorilor de sânge este considerabil mai mic decât în alte state europene, iar centrele de transfuzii se confruntă și ele cu greutăţi.

donare funny

Am încercat să realizăm o radiografie a sistemului de donare din ţara noastră, în contextul Zilei Mondiale a Donatorilor de Sânge, marcată anual la 14 iunie.

Desfășurată anul acesta sub sloganul „Give blood and keep the world beating” (Oferă sânge și ajută lumea să pulseze în continuare), Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este ocazia de a trage un semnal de alarmă asupra nevoii de sânge și de produse din sânge. Mottoul încurajează populaţia să doneze regulat, campania concentrându-se asupra rolului tinerilor în asigurarea rezervelor de sânge, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Deși pandemia de COVID-19 nu le-a făcut viaţa ușoară nici acelora care donează sânge regulat, mulţi dintre ei au continuat să se prezinte la centre, chiar dacă în număr mai mic decât în alţi ani, subliniază OMS.

        În România, anul trecut, numărul donatorilor a scăzut cu 20% faţă de 2019, însă mai puţin decât estimările celor din domeniu, care anticipau o reducere la jumătate a acestora, ne-a declarat Marian Costache, unul dintre cofondatorii programului „N-avem sânge” și președintele Asociaţiei HEM. Programul a luat naștere pe un fond emoţional, după incendiul de la Colectiv, care a evidenţiat lipsa acută de sânge din spitalele românești.

Numele programului a fost ales pornind de la o constatare, spune Marian Costache: „Problema majoră în calea donării de sânge este lipsa curajului, teama de ac sau de miros de spital, de sistem medical sau de experienţă în sine. De aceea ne-am botezat brandul «N-avem sânge». El pare direct, dar nu este doar atât, deoarece e vorba nu doar despre curajul de a dona, ci și despre cel de a ne uita fiecare la suferinţele celorlalţi”.

        În paralel au lansat și brandul Bloodfluencer, gândit pentru a transmite mesaje menite să încurajeze donarea de sânge prin intermediul unor ambasadori care să-și expună poveștile. Brandul a pornit tot de la o constatare, aceea că mulţi dintre donatori sunt oameni discreţi, care donează constant, dar tăcut. „Am văzut multe astfel de situaţii și ne-am propus să-i scoatem la lumină pe acești oameni, să-i facem să vorbească, să-și exprime cât mai larg motivaţia actului lor profund uman”.

afis maraton ZIua Donatorului de Sânge
Afiș maraton Ziua Donatorului de Sânge

Povești de viaţă impresionante

        Unele dintre poveștile adunate pe site-ul „N-avem sânge” de-a lungul timpului sunt colosale, spune Marian Costache. S-a oprit asupra a două dintre ele: povestea unei stewardese, donatoare de sânge, care la rândul ei a ajuns să aibă nevoie de sânge și a fost salvată de alţii ca ea, care au donat pentru ea, și povestea unor părinţi care au devenit donatori de sânge când băiatul lor a fost diagnosticat cu o boală cruntă, dar care au continuat să doneze și după ce fiul lor a pierdut lupta cu boala.

        Comunitatea „N-avem sânge” este formată din oameni cu profesii diverse și cu niveluri de educaţie diferite, dar uniţi de dorinţa de a face bine. Nu se consideră salvatori, însă simt că gestul lor contează pentru societate. „Ceea ce este important este ceea ce ni se spune, în sensul că în centrele de transfuzie din foarte multe orașe din ţară s-a schimbat structura publicului dominant – adică au început să doneze sânge mai mulţi oameni educaţi, mai mulţi tineri, mai puţin vânători de bonuri de masă. Oamenii au început să înţeleagă că a dona sânge este o recompensă cel puţin la fel de mare pentru cel ce donează, poate uneori chiar mai mare, comparativ cu cel care primește sânge”, a mărturisit Marian Costache.

Satisfacţii, dar și greutăţi

        Oricâte satisfacţii le aduce proiectul pe care l-au construit, fondatorii lui au parte și de greutăţi, lipsa resurselor fiind cea cu care se confruntă cel mai des. O altă problemă o constituie fragmentarea demersurilor, fiind foarte dificilă o colaborare între toate ONG-urile care se ocupă de donarea de sânge. În 2019, fondatorii „N-avem sânge” au reușit totuși, cu ocazia Zilei Donatorului, să aducă la aceeași masă un număr considerabil de ONG-uri și de proiecte pe tema nevoii de sânge, care și-au prezentat demersurile.

        Anul acesta, de ziua lor, donatorii se vor aduna la Dejani, în judeţul Brașov, unde este planificat un eveniment sportiv. Ideea i-a aparţinut Andreei Timofte, cofondator al programului „N-avem sânge”. Tot ei ar avea în plan și lansarea unei aplicaţii care să vină în sprijinul celor care au nevoie de o transfuzie, un liant de comunicare între spitale, centrele de recoltare și potenţialii donatori, dar le lipsesc fondurile. „Ne-am dori ca spitalele să poată să le comunice, prin intermediul aplicaţiei, centrelor de transfuzie necesităţile de sânge, iar acestea să poată transmite ulterior informaţia către donatorii dintr-un anumit areal că este nevoie de o anumită grupă de sânge”.

               În ceea ce privește problemele din sistemul de donare din România, președintele Asociaţiei HEM s-a limitat la a vorbi doar despre lipsa acută de informaţie din rândul populaţiei, exprimându-și speranţa că această situaţie ar putea fi schimbată prin digitalizare.

Sângele „nu trebuie să fie lux, ci normalitate”

Aplicaţia Donorium, lansată în urmă cu doi ani, a fost dezvoltată ca urmare a situaţiei critice a donării de sânge din România, spune Claudia Budală, reprezentant Donorium: „La vremea respectivă, eram o echipă de oameni orientaţi către dezvoltarea de produse software inovative, în căutarea unui nou proiect. După îndelungi consultări, (...) am concluzionat că sângele pentru transfuzie, atât de necesar pacienţilor din spitale, nu trebuie să fie un lux, ci normalitate, și am început dezvoltarea aplicaţiei”. În prezent, în aplicaţie sunt înscrise 23 de centre de transfuzie din ţară. Peste 70.000 de donatori s-au înregistrat în ea și s-au programat la donare de peste 46.000 de ori, salvând viaţa a peste 73.000 de pacienţi.

donorium

        La fel ca în cazul celor de la „N-avem sânge”, și pentru Donorium susţinerea financiară reprezintă o provocare. „Companiile care doresc să ne susţină au posibilitatea să redirecţioneze 20% din impozitul pe profit către asociaţia noastră. Utilizarea acestei facilităţi fiscale reprezintă pentru ele un mic efort în plus, dar pentru noi înseamnă foarte mult și ne poate ajuta să facem România un loc mai bun pentru cetăţenii săi”, a mărturisit Claudia Budală. O altă provocare, spune ea, este lipsa unei structuri de reprezentare la nivel naţional, care să le poată oferi suport în timp real centrelor de transfuzie și să ajute la îmbunătăţirea experienţei de donare de sânge. În opinia sa, oamenii pot fi motivaţi să doneze prin conștientizarea faptului că viaţa pacienţilor din spitale depinde de fiecare dintre donatorii de sânge.

        De Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, Claudia îi invită pe toţi cei care sunt apţi pentru donare să meargă să doneze și să transforme asta într-un obicei: „Poate unul dintre pacienţii pe care tu îi vei salva este tatăl unei familii cu trei copii a căror educaţie și întreagă viaţă depind de gestul tău. Sau poate (...) este singurul copil al unei familii de tineri care, dacă n-ai fi tu, ar fi disperaţi să caute sânge pentru a-l salva. Sau (...) bunica unor copii ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în străinătate, copii care fără bunica lor ar rămâne singuri. Am spus doar trei povești, din trei universuri diferite. Tu poţi salva încă 157 de universuri dacă alegi să donezi la trei luni, pentru următorii 20 de ani”.

„Efort extraordinar într-o criză fără precedent”

Pentru Centrul de Transfuzii din București anul trecut a fost unul dificil, mărturisește dr. Doina Goșa, directorul instituţiei. Numărul de donatori a scăzut foarte mult la începutul pandemiei, dar treptat situaţia s-a îmbunătăţit.

Marian Costache și Doina Goșa
Marian Costache și dr. Doina Goșa

Media numărului de donatori de sânge care trec zilnic pragul Centrului de Transfuzii din București este de 180-200, în prezent, considerabil mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar vârsta donatorilor s-a modificat și ea. Dacă în anii trecuţi cei mai mulţi erau din segmentul de vârstă 45-55 de ani, astăzi a crescut adresabilitatea în rândul celor până în 40 de ani.

        Anul trecut a fost unul dificil pentru angajaţii Centrului: „A fost o adevărată provocare să ne menţinem sănătoasă cea mai mare parte a personalului, evitând astfel carantina, pe de o parte, și pe de alta, să asigurăm un mediu sigur pentru donatorii noștri”, ne-a mărturisit dr. Doina Goșa.

„Înfruntând pandemia”

        Odată cu declanșarea pandemiei, numărul donatorilor a scăzut foarte mult, oamenilor fiindu-le teamă de infectarea cu SARS-CoV-2. În cele din urmă însă, și acest hop a fost depășit, iar donatorii au început să se prezinte din nou la centre, înfruntând pandemia. „Acest efort extraordinar într-o perioadă de criză fără precedent evidenţiază rolul crucial al donatorilor de sânge bine organizaţi, voluntari, în asigurarea unei aprovizionări sigure și suficiente cu sânge atât în condiţii normale, cât și în timpul unor crize majore”, a punctat directoarea Centrului de Transfuzii din București. Colectarea de plasmă convalescentă a demarat și ea destul de greu la început, însă pe măsură ce numărul de cazuri a crescut, adresabilitatea a fost din ce în ce mai mare, astfel încât anul trecut au fost recoltate peste 2.000 de pungi de plasmă.

centru trans

        Dincolo de importanţa vitală pe care o are donarea de sânge în salvarea unor vieţi, gestul aduce și beneficii – atât fizice, cât și emoţionale. Un lucru extrem de important este însăși monitorizarea stării de sănătate a donatorului. Dacă o persoană donează sânge de 3-4 ori pe an, este consultată de un medic, i se fac analize și are dreptul prin lege și la un control biologic extins (hemogramă, biochimie), pe lângă markerii virali care se fac la fiecare recoltare. În plus, pot să facă faţă mult mai ușor unor eventuale pierderi de sânge în caz de accidente sau traumatisme, a explicat dr. Doina Goșa.

Clădirea și personalul, probleme stringente

        Chiar dacă pandemia s-a mai domolit, iar oamenii au început din nou să doneze, problemele de la Centrul de Transfuzii din București nu s-au încheiat. Cele mai importante, în opinia directorului Centrului, sunt clădirea în care acesta funcţionează și lipsa personalului: „În București sunt peste 60 de spitale publice și private care se aprovizionează cu sânge și componente sanguine de la noi și este nevoie de personal suficient încât să putem să ieșim mai mult cu colecta mobilă; ar trebui să avem echipe să facem colectă mobilă în fiecare sector, în fiecare zi. Totodată, dacă am avea personal, am putea să organizăm recoltări și după amiaza, personalul să lucreze două ture, și cu siguranţă am recolta mai mult”.

        De ajutor le-ar fi și o politică de promovare și conștientizare a donării de sânge, cu o strategie care să fie implementată la nivel naţional de oameni specializaţi în comunicare și relaţii publice.

        De Ziua Mondială a Donatorilor de sânge, mesajul său este unul de mulţumire și preţuire pentru toţi donatorii de sânge și, în același timp, un mesaj de încurajare – să vină în centrele de transfuzie ca să doneze sânge, „fiindcă de ei și numai de ei depinde rezolvarea crizei de sânge din ţara noastră din ultimii ani”.

  • România este pe ultimul loc la donarea de sânge în Europa, din punctul de vedere al proporţiei persoanelor înscrise pe lista de donatori (1,7-2%).
  • 1 din 3 oameni nu beneficiază de transfuzii atunci când au nevoie. (scumc.ro)
  • Un raport din 2004 al OMS privind donarea de sânge în ţările din Sud-Estul Europei arăta că, în România, 70-74% dintre cei care donează sânge sunt donatori regulaţi.
  • În primul trimestru al anului 2021, colecta de sânge a fost mai mică cu 7% comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019.

 

Etichete: donare sange Ziua Donatorului de Sange

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.