Newsflash
Reportaje

Efectele cafelei asupra sănătății (2)

Efectele cafelei asupra sănătății (2)
     Hipertensiunea arterială. O meta-analiză care a inclus 16 studii randomizate publicate între 1996 și 2003, totalizând 25 de experimente de cel puțin șapte zile, pe 1.011 subiecți, a indicat: pentru cafea (cantitatea mediană: 725 ml/zi) a rezultat o creștere TAs/TAd de 1,22/0,49 mm Hg; pentru cofeina totală (doza mediană: 410 mg/zi), s-a găsit creșterea de 4,16/2,41 mm Hg. S-a conchis că ingestia regulată de cofeină poate crește TA; când cofeina este ingerată prin cafea, totuși, efectul asupra TA este mic.
     Creșterea dozelor. Cofeina își face simțite efectele începând cu 100–200 mg/zi (una-trei cafele pe zi), iar de la 300 mg/zi intrăm pe teritoriul dozelor mari, sub influența cărora s-ar găsi cam 20% din cafegii. La adult, consumul a 650–1.000 mg/zi determină apariția cafeinismului, un sindrom considerat echivalent cu nevroza anxioasă, manifestat prin agitație, neliniște, insomnie, tremurături și aritmii pasagere. Persoanele ultrasensibile la cofeină pot manifesta anxietate urmată de depresie după consumul unei doze de numai 300 mg de cofeină/zi. Dependența de cofeină este discutabilă la doze moderate (nu îndeplinește patru din cele șapte criterii ale Asociației psihiatrice americane pentru medicație, antrenând dependență). La doze mai mari, totuși, dependența de cofeină este ilustrată de simptomele de sevraj ce se pot instala la 12–24 de ore după întreruperea ingestiei a 600 mg sau mai mult de cofeină zilnic, atingând apogeul cam la 36 de ore; acestea pot dura 6–15 zile și includ dureri de cap, oboseală, apatie și (posibil) anxietate.

 

Efectele negative pentru sănătate ale consumului de cafea

Variabila/boala

Efectul cafelei

Observații

Colesterol total/LDL-c seric

crește

filtrul de hârtie protejează

Homocisteinemia

crește

cafea patru cești/zi

Glaucom exfoliant [53]

RR 1,61

cafea cel puțin cinci cești/zi

Atac de panică

risc crescut

la cei cu antecedente proprii și la rudele de gradul I

PA cazul I

PA cazul II

TAs/TAd +4,2/2,4 mm Hg

TAs/TAd + 1,2/0,5 mm Hg;

cofeina totală circa 410 mg/zi

cafea circa 725 ml/zi

Rigiditate aortică la cafea & fumat

efecte sinergice

 

Cafeinism (nevroza anxioasă)

 

cofeină 650–1.000 mg/zi, cronic

Anxietate și depresie

risc crescut

cofeină peste 300 mg/zi cronic la indivizi ultrasensibili

Dependența

risc crescut

cofeină peste 600 mg/zi cronic

 

 

     Raportând la greutatea corporală, un copil care bea o cutie de băutură răcoritoare cu cofeină ingerează echivalentul a patru cești de cafea pentru adult. Pediatrii sunt îngrijorați de faptul că mulți copii consumă în prezent cofeină din băuturi răcoritoare, ceea ce poate determina un comportament hiperactiv. Efectele cofeinei la copii – un subiect de mare interes – nu fac însă obiectul acestui articol.
     Consumul extrem. Efectele consumului extrem (definit ca mai mult de 500–600 mg/zi, echivalentul a minimum cinci cești pe zi) includ: halucinații auditive; afectarea ficatului (mai ales în asociație cu analgezicele); risc de hipertensiune arterială, pulsul și forța contracției crescute (necuvenit în repaus); hiperventilație (necuvenită în repaus); agitație; insomnie (timpul de înjumătățire al cofeinei este de șase ore, iar eliminarea completă se face în 24 de ore); dependență fiziologică și psihologică; sevraj (migrene, oboseală, insomnie și dificultăți de concentrare); risc de anxietate și depresie; risc de osteoporoză.

 

Precauții și limitări ale consumului de cafea

 

     Persoanele care suferă de tulburări de somn nu ar trebui să bea cafea după orele 14.
     Cafeaua poate agresa mucoasa gastrointestinală și este contraindicată pacienților cu gastrită, colită și ulcere.
     Activitatea sexuală intensă combinată cu cafeaua, pe teren vulnerabilizat de vârsta avansată, predispune la AVC, uneori decopertând prima oară (și adesea ultima) un anevrism cerebral.
     La subiecții cu AVC în antecedente, chiar o mică creștere a TA cauzată de cafea poate declanșa un nou atac.
     Cafeaua ar trebui evitată sau redusă în week-end și concedii, când obiceiul/plăcerea și nu sporul de vioiciune mentală necesar la muncă ajunge pe primul plan.
     Dezvățul de cafea poate ajunge un obiectiv impus de rațiuni de sănătate sau considerente spirituale. Sfaturile pentru reușita acestui demers includ: alegerea unei cafele surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte băuturi care conțin cofeină; medicația (sau suplimentele alimentare) cu cofeină se vor administra numai la sfatul expres al medicului; femeile însărcinate și care alăptează, precum și copiii trebuie să ocolească orice produs care conține cofeină; dacă nu se pot elimina complet produsele de ciocolată sau cacao, ele vor fi ingerate rar și în cantități foarte mici; vor fi preferate apa și sucurile naturale și neacidulate de fructe și legume (ca băuturi calde, se recomandă ceaiurile din plante medicinale sau băuturile pe bază de cereale în loc de ceai sau cafea).
     În cele din urmă, se recomandă o atitudine prudentă în privința cafelei. Astfel, până la patru cești pe zi, cafeaua nu asociază risc crescut de deces din toate cauzele, nici de deces prin cancer sau boli cardiovasculare. Sunt grupuri care ar avea beneficii pentru sănătate din renunțarea la cafea sau alegerea cafelei decafeinizate (gravidele și persoanele cu probleme în controlul tensiunii arteriale sau al glicemiei). Dintre metodele de preparare, filtrarea prin hârtie ar trebui preferată pentru că reține substanțele ce cresc LDL-colesterolul. Cafeaua poate avea beneficii pentru sănătate, dar mecanismele din spatele acestora rămân în mare parte obscure și ca atare subiect de cercetare.

 

Discuții

 

     Numeroase studii recente pun în lumină beneficii pentru sănătate ale consumului mic sau moderat de cafea (prin evidențierea unor asociații statistice). Utilizând diverse tehnici statistice (precum analiza multivariată), cercetătorii pot pune în evidență influențele specifice ale consumului de cafea asupra sănătății sau bolilor, luând în calcul influențele coexistente ale multor factori demografici, biologici sau socioculturali ce pot crea confuzii (vârsta, sexul, indicele de masă corporală, activitatea fizică, statutul de fumător sau antecedentele familiale de cancer).
     Nu toți factorii potențiali de confuzie pot fi eliminați, astfel că, deși notăm efectele semnificative statistic, în alegerea unui stil de viață ar trebui să luăm în considerație mai ales efectele foarte semnificative (cu cât importanța/semnificația cifrelor este mai mare, cu atât mai mare este probabilitatea ca un beneficiu semnalat de o asociație statistică semnificativă să reflecte cu adevărat un efect cauzal al cofeinei sau al altui ingredient al cafelei și nu o corelație întâmplătoare cu un factor asociat conjunctural consumului de cafea).
     Cafeaua consumată în doze moderate apare asociată cu scăderea riscului de îmbolnăvire sau deces în gama 0,7–0,9 față de referința 1 la neconsumatori, adică cu 10–30%, efect benefic de nivel moderat. Scăderea masivă cu 52% a mortalității BCV la japonezele consumatoare regulat de una-două cești pe zi față de neconsumatoare sare din gamă și ar merita o analiză detaliată a circumstanțelor studiului, care nu transpar din rezumat.Lăsând deoparte această excepție, în termeni de mortalitate, bolile inflamatorii altele decât BCV apar a beneficia cel mai mult, iar mortalitatea generală la bărbați cel mai puțin de pe urma consumului moderat de cafea. În termeni de prevenție, protecția față de carii (cafea neîndulcită!) ar fi maximă, iar protecția față de cancerul de prostată minimă.
     Sinteza efectelor negative ale consumului de cafea sugerează că acestea apar în general la doze mari și ating un risc de glaucom exfoliant majorat cu 60% la peste cinci cești pe zi; colesterolemia totală și LDL-c, homocisteinemia, atacul de panică, anxietatea și depresia, rigiditatea aortică (în combinația cafea și fumat) sunt afectate negativ la doze crescute. Tensiunea arterială este însă numai modic crescută de ingestia a circa 400 mg cofeină/zi.
     Faptul că sinteza efectelor negative este mai subțire decât cea a efectelor favorabile ale consumului de cafea nu este greu de explicat: ingestiile zilnice exagerate de cofeină (experimentele naturale) sunt relativ rare grație mecanismelor firești de autoreglare ale consumatorului cu discernământ, iar supradozarea cofeinei la eventualii voluntari remunerați nu este etică. În plus, asociațiile producătorilor de cafea sponsorizează numeroase simpozioane grupând studii cu ingestii moderate de cofeină, pentru a exploata comercial o eventuală multitudine de rezultate favorabile.
     Să remarcăm că demarcația între pro și contra este arbitrată de o doză-prag care prezintă o mare variabilitate interindividuală. Se poate, de altfel, vorbi și de o variabilitate intraindividuală – dacă privim subiectul de-a lungul vieții: toleranța la cofeină a copiilor și vârstnicilor este evident redusă față de cea a adulților.

Concluzii

     Faptul că unele efecte ale ingestiei moderate de cofeină apar moderat benefice în urma unor studii pe loturi mari nu este suficient pentru a recomanda cafeaua ca agent specific în prevenție sau în tratarea bolilor, pentru simplul motiv că majoritatea mecanismelor de acțiune sunt deocamdată obscure. În plus, pragul între dozele mici și moderate și cele mari este puternic individualizat, iar ingestia de cofeină scapă ușor de sub control, mai ales la vârstele mici la care se ingerează cofeina din alte produse, în doze minimale dar sumabile de-a lungul zilei. În sfârșit, sub imperiul dozelor mari, cofeina are efecte negative pentru sănătate demonstrate.
     A recomanda cafeaua pentru că „face bine la sănătate”, pe lângă faptul că înviorează mintea și este savuroasă, nu reprezintă o atitudine etică. Mijloace stimulante naturale lipsite de risc există, dar punerea lor în operă necesită deprinderi educate, perseverență și voință. Lipsa cronică de atenție, cumpătare și voință în privința disciplinei vieții nu se lasă ușor compensată, la nevoie, cu pastile, suplimente alimentare-minune sau cești de cafea. În privința efectului moderat de prevenire a unor boli identificate în urma ingestiei mici sau moderate de cofeină, trebuie amintit că marea prevenire rezidă în stilul de viață sănătos predicat de medicina profilactică.
     Pe de altă parte, a vitupera miliarde de consumatori de cafea drept vicioși – laolaltă cu fumătorii, alcoolicii și consumatorii de droguri ilegale – este iarăși o atitudine neproductivă. Declararea inflexibilă de „consum zero și cu asta basta” (cum trebuie, pe bună dreptate, în cazul fumatului) în locul încercării de a convinge „cafegiii” de bună-credință să cunoască și să respecte doza peste care cofeina devine periculoasă este tot lipsit de etică: a da (cu parul) sentințe este ușor, a convinge este greu, întrucât presupune știință, dibăcie, tact și, mai ales, iubire de aproape. Restul vine de la sine: subiectul care simte afecțiunea sinceră a educatorului de sănătate care-i încurajează moderația va face singur pasul către renunțare când organismul i-o va cere sau când va găsi suficiente argumente de ordin spiritual împotriva acestui – să spunem – „drog”, pozitiv în măsura în care nu atât plăcerea, cât potențarea mentală productivă este scopul.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe