Newsflash
Reportaje

EUROANAESTHESIA 2015: un congres ca toate celelalte? Nicidecum

de Prof. dr. Gabriel M. GURMAN - iun. 26 2015
EUROANAESTHESIA 2015: un congres ca toate celelalte? Nicidecum
    Berlin, sfârşit de mai, început de iunie. Încă un congres european de anestezie şi terapie intensivă, eveniment organizat anual – deja de zeci de ani – de Societatea Europeană de Anestezie (ESA). Ca şi în anii trecuţi, 6.500 de participanţi, lucrări prezentate în paralel în 15 săli, peste 400 de conferenţiari, aproape o mie de postere prezentate de tineri medici anestezişti din cele 39 de societăţi naţionale afiliate ESA, o expoziţie bine pusă la punct. În aparenţă, încă un congres din acelea cu care ne-am obişnuit deja, nimic deosebit.
    Şi totuşi, congresul de anul acesta a avut câteva puncte care l-au diferenţiat de toate celelalte de dinaintea lui. Să începem prin a aminti că a fost primul congres în care ESA s-a prezentat ca o secţie aparţinând Federaţiei mondiale a societăţilor de anestezie (WFSA). În trecut, WFSA era reprezentată în Europa de propria sa secţie (un aranjament organizatoric pus în umbră de apariţia ESA pe frontispiciul anesteziei europene în urmă cu mai bine de 25 ani), reorganizată acum zece ani. Dar, anul trecut, WFSA şi ESA au semnat un document prin care organizaţia europeană a preluat poziţia şi sarcinile secţiei europene a WFSA. Această nouă realitate presupune o mult mai serioasă colaborare între cele două organizaţii, nu numai din punct de vedere ştiinţific, ci şi în ceea ce priveşte activitatea de educaţie în cadrul acelor societăţi naţionale de anestezie care necesită ajutor în direcţia promovării anesteziei moderne.
    Datorită oficializării colaborării dintre cele două organizaţii şi prin recunoaşterea ESA de 39 de societăţi naţionale de profil ca unică reprezentantă a anesteziei europene, toţi membrii unei societăţi naţionale au devenit prin definiţie membri asociaţi ai ESA, ceea ce aduce numărul total de membri ai societăţii europene la peste 25.000. Legătura dintre ESA şi societăţile naţionale europene nu e întâmplătoare. De mai mult de două decenii, ESA pune la dispoziţia societăţilor naţionale un program de cursuri teoretice, acoperind toată „materia“ specialităţii ATI. Subiectele sunt împărţite în şase module, unul în fiecare an, deci ele se repetă la fiecare şase ani, participanţii fiind rezidenţi sau tineri specialişti ATI. O bună parte din costul acestor cursuri e acoperit de ESA.
Prof. dr. Daniela Filipescu, la deschiderea congresului ESA     Acordul de care aminteam a fost semnat de dr. David Wilkinson, preşedintele WFSA, şi prof. dr. Daniela Filipescu, preşedinta ESA. Pentru România, alegerea Danielei Filipescu – o bine-cunoscută personalitate în România şi peste hotare – în această funcţie de mare importanţă şi responsabilitate reprezintă un succes deosebit, care marchează în mod oficial şi definitiv prezenţa anes­teziei româneşti pe harta anesteziei europene. Pentru Daniela Filipescu, congresul de la Berlin a fost ultimul la care a participat în calitate de preşedintă ESA, ea fiind înlocuită din 2016 de dr. Zeev Goldik (Israel), în ultimii ani directorul comisiei pentru examenul de diplomă europeană în anestezie.
    Interesant de remarcat că ATI a fost prima specialitate europeană care a organizat examene de obţinere a unei diplome europene şi că acest model a fost copiat în continuare de alte specialităţi. Anumite ţări europene recunosc examenul în mod oficial şi el înlocuieşte examenele clasice de specialitate, o decizie care contribuie la procesul de uniformizare a specialităţii pe întregul continent.
    Congresul berlinez a prilejuit, de asemenea, o înfruntare – în cadrul adunării generale – privind modul în care vor fi aleşi membrii comitetului de conducere. Conform statutului, boardul e ales de consiliu, care e format în principiu de delegaţi, fiecare din ei fiind ales prin vot de toţi membrii ESA din acea ţară. Cu alte cuvinte, fiecare ţară are un singur vot, o situaţie similară cu cea din alte organizaţii mondiale sau continentale, în care numărul de voturi acordate unei ţări nu depinde de numărul populaţiei sale. O serie de membri ESA au încercat să modifice statutul organizaţiei cu scopul de a include o clauză care ar fi prevăzut alegerea boardului de către membrii adunării generale, ceea ce ar fi permis societăţilor cu mii de membri să domine procesul alegerilor. O asemenea propunere, dacă ar fi fost acceptată, ar fi redus greutatea specifică a acelor societăţi naţionale „periferice“, cu un număr mic de membri, neţinând seama că tocmai aceste societăţi necesită atenţie deosebită şi sprijin permanent din partea forurilor internaţionale. Graţie eforturilor depuse de membrii consiliului şi ai boardului, această propunere a fost respinsă de adunarea generală, statutul rămânând neschimbat.
    Logoul congresului reprezintă chintesenţa activităţii acestei organizaţii: „Scopul ESA e de a promova cele mai înalte standarde de practică şi siguranţă pentru pacientul în perioada perioperatorie, incluzând situaţiile de urgenţă, tratamentul durerii şi îngrijirea pacientului în secţiile de terapie intensivă“. De aceea, nu e de mirare că un punct special pe lista valorilor profesionale ale ESA e celebra Declaraţie de la Helsinki, discutată pe larg în cadrul congresului, semnată iniţial de membri proeminenţi ai comunităţii anestezice europene, având ca subiect măsurile care asigură securitatea pacientului aflat în îngrijirea echipei anestezice. În decursul celor cinci ani de la semnarea Declaraţiei, ea a fost aprobată de majoritatea societăţilor membre şi a devenit un instrument util în activitatea anestezistului european, pentru asigurarea unui tratament adecvat, lipsit de riscuri, în perioada perioperatorie.
    În acest context, merită a fi menţionată permanenta preocupare a societăţii europene pentru investigarea şi căutarea rezolvării problemei personalului calificat, apt să ofere serviciile de anestezie fiecărui pacient. Situaţia nu e deloc simplă. Întregul mapamond suferă de pe urma numărului insuficient de medici anestezişti. Cauzele sunt multiple – unele globale, altele aparţinând unei anumite locaţii geografice – şi nu aici e locul pentru a le explica. Un lucru e însă clar: în întreaga lume, dar mai ales în Europa, creşterea permanentă a nevoii de medici anestezişti, nu numai în sălile de operaţie, cât (mai ales) în afara lor, nu e dublată de o creştere similară a numărului de medici anestezişti. De aici multiplele încercări în diverse ţări europene de a copia modelul nord-american şi de a permite asistentelor medicale să preia, cel puţin parţial, funcţia medicului anestezist. În plus, administrarea de către medici din alte specialităţi a drogurilor anestezice pentru obţinerea sedării în gastroenterologie sau radiologie e permisă în unele ţări, pe baza unei pregătiri formale, dar superficiale. Congresul de la Berlin s-a ocupat de acest aspect special al practicii anestezice în Europa şi, fără discuţie, subiectul rămâne discutabil cât timp nu se rezolvă problema lipsei de medici anestezişti.
    Un oaspete întâmplător al congresului ESA s-ar putea întreba cum ar fi avansat profesia ATI în Europa în absenţa unei reuniuni anuale care să aducă pe aceeaşi platformă sute de experţi în diferitele ei domenii şi mii de participanţi dornici să se adape la imensul izvor de informaţii şi experienţă oferit de conferenţiari? Până în anii ’90 ai secolului trecut, secţia europeană a WFSA organiza un congres la fiecare patru ani. Absenţa, timp de decenii, a unui forum anual explică, cel puţin parţial, iniţiativa unor lideri ai anesteziei continentale, sprijiniţi de mulţi tineri specialişti, de a organiza în fiecare an un congres european. Iată cum o iniţiativă „particulară“ se poate transforma într-un eveniment ştiinţific de o importanţă greu de exagerat pentru practicianul european de ATI.
    Se pare că nimic nu poate sta în calea evoluţiei unei specialităţi ajunse la maturitate din punct de vedere profesional şi ştiinţific. Ea continuă să se dezvolte, să-şi lărgească câmpul de activitate şi să asigure nu numai o îngrijire perioperatorie modernă, dar şi să promoveze o politică de uniformizare a tehnicilor ATI, aducând la acelaşi numitor activitatea celor aproape 40.000 de medici anestezişti ce profesează pe întregul continent.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe