Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Exerciţii de supravieţuire

Viața Medicală
Remus ANGHEL miercuri, 30 mai 2012

     În urmă cu doi ani, când Ministerul Sănătăţii a evaluat eficienţa spitalelor, unele unităţi au fost desfiinţate, însă Spitalul Orăşenesc „Sf. Filofteia“ din Mizil (judeţul Prahova) s-a menţinut pe poziţie. Cu eforturi puţin cunoscute marelui public. O succintă radiografie de spital îşi propune să dezvăluie o parte din aceste… secrete.

Sărăcie decentă

     Oraşul Mizil nu s-a bucurat de protecţia autorităţilor centrale. Dimpotrivă. Mai ales în domeniul sanitar. După preluarea în gestiune a spitalului orăşenesc, de la buget nu a fost repartizată nicio sumă de bani pentru întreţinerea lui. Având în asistenţă o populaţie de 65.000 de oameni din oraş şi satele înconjurătoare, spitalul se bucură de o bună apreciere din partea pacienţilor. Dovadă şi gradul de ocupare maximă.
     Pe fondul sărăciei bugetare actuale, primăria face toate eforturile spre a veni în întâmpinarea sănătăţii localnicilor. Dl Emil Proşcan, primarul oraşului, enumeră în acest sens câteva elemente de sprijin. În scopul sporirii gradului de confort, prin eforturile instituţiei pe care o conduce, au fost instalate grupuri sanitare în fiecare salon, a fost reparată instalaţia de energie termică, au fost preluate de la un spital bucureştean maşini de spălat industriale moderne şi se întreprind demersuri spre a procura maşini de gătit moderne. Prezenţa dlui dr. Romeo Mărgărit, directorul medical al spitalului, în Consiliul Local Mizil, asigură o cunoaştere permanentă a stărilor de lucruri din unitate. O sărăcie bine gestionată poate furniza unele reuşite decente…

Bogată e doar patologia

     Managerul spitalului, dl Leonard Roşu, putem aprecia că şi-a asigurat toate argumentele unei reuşite profesionale. După absolvirea Facultăţii de electronică şi telecomunicaţii la Universitatea Politehnica din Bucureşti, a urmat cursuri unei facultăţi de marketing şi comerţ exterior, domeniu în care a susţinut şi un doctorat, apoi a absolvit cursurile de drept şi de management sanitar. Din 1991, lucrează în domeniul sanitar, în ultimii şase conducând Spitalul din Mizil. Cu un buget de criză, dar cu o tradiţie deloc neglijabilă. În cei 130 de ani de funcţionare, unitatea sanitară şi-a cucerit un loc binemeritat în conştiinţa locuitorilor, un preţ care nu poate fi neglijat. Cu eforturi proprii, au dotat spitalul şi policlinica cu grupuri electrogene ce le asigură independenţa energetică şi, la fel, aparatura pentru laboratorul de analize medicale. Prin fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, şi-au procurat un aparat digital de radiologie, un aparat de sterilizare cu plasmă, iar în 2009, prin redistribuirea unor fonduri de la Primărie, au fost reabilitate clădirile laboratorului şi spălătoriei.
     Populaţia asistată, în mare măsură săracă şi cu o patologie bogată, nu poate urma tratamentele prescrise. În consecinţă, bolile cronice se actualizează şi bolnavii se reinternează cu afecţiunile decompensate. Special pentru ei, la secţia de boli interne, a fost amenajat un compartiment de zece paturi pentru bolnavii cronici.
     Răspunderea pentru buna funcţionare a spitalului, în condiţiile actuale dificile, a fost asumată de întregul personal. Managerul le-a explicat politica de austeritate, în absenţa căreia unitatea lor ar fi putut fi desfiinţată. Dna ec. Mariana Marcu, ce răspunde de problemele de personal, concretizează: la ora actuală sunt încadraţi în schemă zece medici, trei rezidenţi şi 40 de cadre medii; există patru posturi vacante de medic şi şase de cadre medii. Faţă de normativul de 140 de posturi, în spital lucrează 117 persoane. Când una părăseşte unitatea, postul se blochează iar sarcinile profesionale se redistribuie celorlalţi colegi. În plan financiar, salariile personalului reprezintă doar 60% din buget. Foarte puţin, comparativ cu alte unităţi spitaliceşti. Aici se materializează însă resursele materiale direcţionate spre creşterea calităţii asistenţei medicale.

Proprietate sentimentală

     Starea de sărăcie, alimentaţia insuficientă şi neraţională, stilul de viaţă în general defectuos ridică exigenţe medicale sporite, competenţe şi angajări pe măsură, o mare putere de înţelegere a suferinţei omeneşti. Spitalul din Mizil, de pildă, se numără printre puţinele din ţară care nu solicită bolnavilor să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare, le asigură o alimentaţie decentă, nu de puţine ori mai bună decât cea de acasă. Calitatea îngrijirilor medicale onorează oamenii în halate albe de aici.
     Tuberculoza, boală a sărăciei şi mizeriei, înregistrează scăderi în ultimul timp, cu proporţii de vindecare de 85–90%. Dr. Elena Vrânceanu Negru, şefa Dispensarului TBC, are în evidenţă 58 de bolnavi, 28 în tratament, dar au fost descoperite, în acest an, 30 de cazuri noi. Dispensarul mai are în tratament preventiv 75 de persoane intrate în contact cu bolnavii, acordă îngrijiri multor pacienţi multidrogrezistenţi, ale căror tratamente scumpe durează perioade lungi de timp. Din cauza lipsei de cooperare a bolnavilor, cadrele medicale ale dispensarului sunt obligate la deplasări în teren, în special în zonele rurale, pentru acţiuni de depistare, control şi tratament.
   La compartimentul de chirurgie, dr. Mihai Burlacu face faţă la peste 4.000 de prezentări pe an efectuând lunar circa zece intervenţii chirurgicale. În acelaşi compartiment, dr. Florin Gentoiu, specialist în obstetrică-ginecologie, a propus şi obţinut amenajarea unei săli de naşteri. Va ţine o evidenţă exclusivă a femeilor secundipare şi terţipare, care se pretează competenţelor unei maternităţi de gradul IV. Cele 10–15 consultaţii pe zi oferă întreaga patologie a specialităţii.
    La secţia de pediatrie, şefa secţiei, dr. Ana Postăvaru, împreună cu colega ei, dr. Mariana Mihai, are ambiţia de a rezolva pe plan local, cu rare excepţii, întreaga patologie ce li se adresează, cu preponderenţă afecţiunile respiratorii şi digestive. Beneficiază şi de un salon de terapie intensivă bine dotat: monitor pentru funcţiile vitale, aparat respirator, baloane pentru aspiraţie, trusă pentru perfuzii intraosoase etc. 25 de paturi pentru copii şi 12 pentru mame asigură un confort psihic sporit.
     Secţia de boli interne cu 61 de paturi susţine, prin prestaţiile medicale numeroase, întregul spital, din punct de vedere financiar. Şeful secţiei, dr. Romeo Mărgărit, apreciază ca predominante bolile cardiovasculare şi digestive. La cabinet se prestează cel puţin 40 de consultaţii pe zi, într-un program medical prelungit. Din motivele amintite – sărăcia, stilul de viaţă defectuos –, personalul medical îngrijeşte mulţi bolnavi decompensaţi care îşi neglijează tratamentul, nu cooperează cu cadrele medicale. Dr. Romeo Mărgărit, în calitate de consilier medical, ţine o permanentă legătură cu Primăria, îi sensibilizează pe responsabilii locali faţă de… suferinţele spitalului şi, de câte ori se poate, primeşte sprijinul solicitat.
     Gradul de competenţă şi dăruire a personalului medical înregistrează coeficienţi pe măsură. Consemnăm câteva date din bilanţul ultimului an. Numărul mediu de consultaţii în ambulatoriu: 210% comparativ cu prevederile contractului cu Casa de Asigurări; rata de utilizare a paturilor de spital: 79,39%; indicele de complexitate a cazurilor: 122% faţă de contract; indicele de concordanţă între diagnosticul de la internare şi cel de externare: 110%; procentul cheltuielilor de personal: 60% din totalul cheltuielilor spitalului, rata infecţiilor nosocomiale: zero.
     Nu-ţi poţi opri, la finalul acestei radiografii spitaliceşti, o concluzie: atât prin efortul profesional, cât şi prin cel financiar, salariaţii Spitalului din Mizil îşi pot revendica, pe bună dreptate, un firesc drept de proprietate asupra instituţiei pe care o slujesc. Sentimental vorbind, o merită cu prisosinţă.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.