Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Fața nevăzută a dermatitei atopice

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 23 octombrie 2020, ora 15:19

Deși nu este considerată o boală periculoasă, dermatita atopică nu poate să treacă neobservată, cel mai adesea fiind întâlnită la copii. Fără să-și piardă speranța, trei mame continuă să caute soluții pentru a reduce inflamația pielii și pruritul. Variante de tratament eficace oferă câțiva specialiști.

Pielea, ca și alte părți ale corpului, poate deveni un câmp de luptă dacă sistemul imunitar nu funcționează cum trebuie. Astfel, chiar și bujorii din obrăjorii copiilor ar putea indica o afecțiune cutanată inflamatorie – dermatita atopică ( DA). 

bebelus dermatita
Sursă imagine: Shutterstock

În forma sa cea mai severă, se poate răspândi pe tot corpul, inclusiv pe față, și poate prinde pacientul într-un înveliș de piele inflamată, însoțită de mâncărime puternică, roșeață, iar în unele cazuri, chiar și de mici leziuni. Este frecventă la copii, dar poate apărea și la adulți. DA nu apare din senin, moştenirea genetică fiind considerată principala cauză.

Pielea - scoarță de copac

     Dermatita atopică pune la grea încercare atât copiii, cât și părinții. Aceștia îndură cu stoicism afecțiunea care, pare că, nu se dă dusă cu nimic. Şi-atunci, ce fac? Încep un drum anevoios, bătătorit de zeci de încercări – tratamente, analize medicale şi chiar prejudecăţi.

     Cristina Nesterov din București este mamă a doi copii – un băiețel de cinci ani și o fetiță de aproape doi. Băiatul a fost diagnosticat cu dermatită atopică în jurul vârstei de 3-4 luni: „Pe măsură ce trecea timpul, pielea a devenit din ce în ce mai uscată. La un moment dat, era așa, ca o «scoarță de copac»”. Tânăra povestește că la cinci luni micuțul a început să aibă dermatită atopică pe gât și pe față – pe obraji și chiar în jurul buzelor: „Era foarte roșu, îl mânca, se scărpina, adică, avea pielea foarte uscată și în plus, chiar și atunci când voia să zâmbească, sau să deschidă un pic buzele, îi crăpa pielea, aproape că-i dădea sângele uneori”.

     Despre experiența cu această afecțiune cutanată vobește și Alina Gheorghiu din Capitală. Fetița ei, în vârstă de 3 ani, a avut încă de la naștere un ten „sensibil”, de la început manifestându-se acneea bebelușului. „Când am ajuns acasă cu ea (de la maternitate – n. red.), avea niște brobonițe pe față. Dar fiind la început, toți medicii mi-au spus că este absolut normal”, își amintește tânăra mămică. Ea subliniază că DA nu a apărut din primul an, nu atunci, imediat: „A apărut cam de anul trecut (2019 – n. red), mai serios la încheieturile mâinilor. Nu știu de ce, ea nu mai are contact cu alergenii, dar cred că a dezvoltat la altceva, pentru că dermatita este din ce în ce mai accentuată”.

     „Dermatita atopică a apărut când fetița mea avea opt luni. A fost o formă ușoară, doar pe picioare”, își începe povestea Roxana Geambasu din comuna Tunari. Aceasta spune că dermatita atopică a apărut în viața lor anul trecut, în toamnă: „Toată vara micuța a fost bine, nu a avut absolut nimic. A început din nou acum, anul acesta, toamna, fiind un pic mai accentuată. Întotdeauana s-a manifestat pe picioare, din fericire nu a apărut în alte zone ale coprului. La opt luni a avut și pe umărul stâng. A avut o pată cât unghia mică, care a tercut într-o săptămână și jumătate”.

Momente de panică

     Au trecut prin situații stresante și au fost cuprinse de tot felul de frici, încercând, iar și iar, să aleagă tratamentul potrivit pentru copiii lor – încercări nesfârșite de a reduce inflamația și pruritul. Renunțarea, însă, nu este nici astăzi o opțiune pentru cele trei mame.

     „Am încercat foarte multe soluții de tratament. Într-un interval de o lună, atunci când se agravase dermatita atopică, am început să mergem la dermatologi și la pediatri și ne-au recomandat diverse creme. Am cumpărat tot ce se putea: sare de  baie, creme, unguiente, dar nimic nu a funcționat”, își amintește Cristina Nesterov. Ea spune că a avut și un episod mai puțin plăcut: „Am luat o sare de baie care cică ajuta și la hidratarea pielii, și atunci nu mai trebuia să mai dai copilul cu cremă. Când l-am scos din apă mi s-a părut mie că era un pic cam roșu, de fapt, era roșu ca racul. Inițial m-am gândit că poate a fost un pic apa prea caldă”.

După un timp, tânăra a aflat că băiatul are alergii alimentare și respiratorii. „Când am descoperit alergia la lactate și, întâmplător, m-am uitat și pe lista de ingrediente a sării de baie, am descoperit că avea lapte. Deci, el făcuse o reacție alergică, de fapt”, mărturisește Cristina Nesterov.

     După ce a încercat toate dermato-cosmeticele, plus tratamentele homeopatice și naturiste, Alina Gheorghiu spune că a recurs și la un tratament pe bază de cortizon: „Am încercat chiar și cortizon, cu care nu am avut o experiență bună. În sensul că i-am dat timp de cinci zile, i-a trecut, a stat o săptămână cu pielea foarte bine, și după o săptămâna i-a apărut mai rău”. Tânăra povestește că seara fetița are un disconfort destul de mare – nu poate să doarmă, o mănâncă, se înroșește foarte tare și se scarpină până îi dă sângele: „Sunt într-o situație destul de disperată, pentru că nu știu ce să mai fac”.

Alina Gheorghiu vorbește și despre momentele de panică prin care a trecut, deoarece fetița ei a avut de mai multe ori urticarie pe tot corpul. „Într-o vară, (...) s-a umplut tare de urticarie, avea pielea umflată și începuse să respire din ce în ce mai greu. Eu cu o zi înainte fusesem la un curs de prim ajutor și acolo am discutat despre toate situațiile de genul acesta. M-am cam speriat, recunosc, am sunat la 112, dar când am ajuns la spital, îi trecuse”, își amintește tânăra. Ea a mai subliniat că abia la 10 luni a descoperit că fetița are alergie la produsele lactate.

     Roxana Geambasu mărturisește și ea că a folosit multe tipuri de creme pentru dermatita atopică și că a încercat să găsească ceva care să i se potrivească micuței.

Hidratarea este importantă

     Vindecarea dermatitei atopice nu este posibilă, însă tratamentele și măsurile de îngrijire pot atenua simptomele și preveni recidivele. Cea mai mare parte a tratamentului DA este, de fapt, nonfarmacologic, spune dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermato-venerolog la clinica Medicum.

Dr. Diana Placintescu
Dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermato-venerolog

„Adică, prevenția puseelor nu se face prin medicamente, ci prin emoliente, printr-un mod corect de îngrijire a acestui tip de piele, care își are sensibilitățile lui. Chiar și puseele ușoare se tratează, până la urmă, nonfarmacologic”. Ea precizează că tratamentul medicamentos este rezervat formelor medii și severe.

De asemenea, medicul dermatolog subliniază și faptul că pielea atopică este uscată, de aceea hidratarea acesteia este importantă, însă, de multe ori, există o confuzie de termeni: „Hidratare nu înseamnă că ar trebui copilul să bea mai multă apă – nu că nu ar trebui –, și nici să stea prea mult în apă. Hidratarea pielii se realizează prin aplicarea de creme hidratante sau emoliente, care refac bariera cutanată”.

Dr. Diana Plăcintescu mai spune că în momentul în care se aplică o cremă suficient de grasă, aceasta formează la suprafața pielii o „peliculă artificială”, dar care are funcția celei originale: „O piele care este hidratată are o altă rezistență. Aplicând crema, refaci bariera și în fața agresorilor externi, iritanți sau alergici”.

imagine crema bebelus
Sursă imagine: Shutterstock

 

     Ovidiu Berghi, medic specialist alergologie și imunologie clinică, la fel, recomandă hidratarea optimă a pielii pacienților cu dermatită atopică, prin aplicarea unguentelor.

Acesta a prezentat și câteva măsuri de îngrijire ce pot ameliora mâncărimea și pot ajuta la prevenirea erupțiilor: „Pielea este sensibilă, de aceea trebuie să fim atenți. Să facem baie și să nu facem duș, deoarece în timpul dușului se poate irita. Să folosim detergenți lichizi în loc de detergenți solizi. Să nu îmbrăcăm niciodată o haină abia cumpărată din magazin, pentru că poate să aibă urme de substanțe chimice. Este un tratament nonfarmacologic, dar în foarte multe cazuri ajută”.

Dermatita atopică nu este o boală alergică. Ea poate să fie preambulul unei viitoare alergii, dar ea în sine nu este o boală alergică. Se întâmplă, uneori, să fie concomitent și alergii alimentare. Acestea, însă, nu ar putea fi un factor care determină apariția DA. (Dr. Ovidiu Berghi)

     Cremele sau unguentele pe bază de cortizon sunt folosite, adesea, pentru a trata DA. Chiar dacă unii părinți spun că acestea nu dau rezultatele dorite, dr. Diana Plăcintescu recomandă cremele cu cortizon, pentru că acesta este protocolul internațional de tratament al eczemei.

„Între cele două curente care sunt acum, între părinții cărora le e teamă de cortizon și cei care îl prescriu sau îl folosesc cu prea mare ușurință, consider că trebuie să fim echilibrați. Cremele cu cortizon trebuie folosite atunci când trebuie și cât timp trebuie. Nu este totdeauna nevoie să fie folosite în forme foarte ușoare, care trec și dintr-o cremă emolientă, dar nici nu trebuie să evităm să le aplicăm când e o formă severă”, subliniază medicul dermatolog.

Ea spune că cremele cu cortizon trebuie folosite exact cum este recomandarea medicului specialist: „De teamă că vom avea efecte adverse, nu trebuie să oprim administrarea după 2-3 zile, când am văzut că un pic e mai bine. Asta nu înseamnă că s-a vindecat, ci că s-a liniștit leziunea, iar peste un timp o să apară din nou. Astfel, rămânem cu impresia că medicamentul nu și-a făcut treaba, când de fapt noi nu am urmat protocolul”.

Igiena psihologică 

     Dermatita atopică poate afecta starea emoțională a pacientului. De aceea, în unele cazuri, este necesară apelarea la un psiholog pentru controlul stărilor de anxietate. Relația dintre afecțiunile pielii și starea emoțională este cu dublu sens, subliniază Florina Alina Rad, psihoterapeut adlerian din Timișoara: „Stabilitatea emoțională a pacientului este foarte importantă, de aceea, inițierea unei psihoterapii în paralel cu tratamentul este recomandată. Astfel, părinții, alături de echipa medicală – dermatolog și psiholog – vor adapta un demers particular în funcție de cazuistica personală către vindecare”. 

Florina Alina Rad
Florina Alina Rad, psihoterapeut adlerian

Psihoterapeutul din Timișoara spune că părinții sunt primii care pot interveni în direcția ameliorării simptomelor prin oferirea unui climat familial armonios, plin de iubire. „Astfel, dincolo de atenția pentru factorii de mediu, temperatură, umiditate, tipul de îmbrăcăminte și alimentația sănătoasă, factorii de psiho-igienă sunt foarte importanți”, explică ea.

Florina Alina Rad precizează că crizele de mâncărime pot duce la stări de iritabilitate, la scăderea capacității de concentrarea și chiar la sustragerea de la anumite activități sociale: „Cu cât starea de agitație crește, cu atât se agravează restul manifestărilor, accentuarea uscăciunii, insomnii repetate, retragerea socială, direct proporțională cu scăderea stimei de sine și a încrederii în propria capacitate de urmare a tratamentului”. Psihoterapeutul adlerian mai spune că corpul are limbajul său de aceea, „când pielea ne vorbește, trebuie să învățăm să o ascultăm”.

Sub lupa unei echipe multidisciplinare

     Când vorbim despre dermatita atopică la copii, este important ca evoluția în timp a bolii să fie urmărită de o echipă multidisciplinară formată din: pediatru, dermatolog, medic alergolog, psiholog. „Noi alergologii vedem DA din punctul de vedere al reacției inflamatorii deviate, iar dermatologii o văd din punctul de vedere al pielii. Eu cred că o colaborare între alergolog și dermatolog este utilă pentru pacient, chiar necesară”, menționează dr. Ovidiu Berghi.

     Cum multe boli cutanate sunt şi expresia emoţiilor care ne-au „ieşit prin piele” psihologul ar trebui să fie partenerul de tratament al dermatologului, spune Florina Alina Rad: „Dermatologii sunt specialiștii în problemele de piele, însă chiar și când oferă cel mai revoluționar tratament (...) nu au timp și nici tehnici să ajungă la profunzimea cauzelor. Iar aici intervine rolul și cooperarea cu psihoterapeutul”.

Etichete: dermatita atopica DA prurit afectiune cutanata mancarime cortizon


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.