Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

În prima linie, pe „frontul” din Piața Victoriei

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 17 august 2018
    Peste 100.000 de oameni au participat la așa-numitul „miting al diasporei”, organizat la 10 august, în Piața Victoriei din Capitală. Obișnuiți cu manifestațiile pașnice de până acum, mitingul de vinerea trecută a reprezentat o provocare atât pentru protestatari, cât și pentru echipajele de asistență medicală de urgență.
    Peste 400 de persoane au necesitat îngrijiri medicale, dintre care peste 20 de jandarmi, unele victime chiar au fost internate și încă mai erau la închiderea ediției. A fost o mobilizare fără precedent și din partea serviciilor de urgență, echipaje SMURD fiind aduse și din afara Capitalei, conform dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Dr. Bogdan Oprița, coordonatorul serviciului SMURD București, spune că la fața locului au fost mobilizate zeci de echipaje de intervenție medicală. Au fost constituite, de asemenea, echipe de rezervă alcătuite din medici aflați la datorie în spitale, dar și în gardă la domiciliu, care au fost pregătiți să intervină în prima linie.
    „Dispozitivul constituit inițial pentru a acționa în piață a fost stabilit în funcție de gradul de risc și de numărul estimat al participanților. Acest dispozitiv se constituie în mod progresiv, după un plan de acțiune stabilit și aprobat în prealabil, în colaborare cu toate părțile implicate. SMURD reprezintă un parteneriat instituțional între Pompieri și partea medicală. Intervenția nu trebuie gândită strict numai din punct de vedere medical. În piață se pot întâmpla și incendii, de exemplu, iar pompierii trebuie să intervină să le stingă”, a explicat Bogdan Oprița.

Organizarea dispozitivelor
   
    În Piața Victoriei, dispozitivele de prim ajutor au fost împărțite pe sectoare. Potrivit coordonatorului SMURD, în fiecare zonă au existat echipe de extracție ale pompierilor, echipate corespunzător pentru a acționa pe loc în caz de nevoie sau pentru a duce răniții în punctele fixe de intervenție ori în zona în care existau autospeciale mai mari, care puteau transporta și îngriji mai multe victime simultan.
    „Toate aceste forțe, aceste autospeciale, au fost aduse din țară tocmai pentru a nu afecta capacitatea Bucureștiului. Serviciul de ambulanță București–Ilfov (SABIF) nu a fost implicat la fața locului pentru că, împreună cu resursele SMURD din București, a asigurat asistența medicală pe raza Capitalei”, a adăugat Bogdan Oprița.
    De altfel, potrivit acestuia, în astfel de situații, modul de acțiune în cadrul manifestației este unul militar: „Ridicăm bolnavii, îi transportăm, dacă este unul grav îl stabilizăm în linia a doua și îl trimitem rapid la linia a treia. Dacă nu are nevoie de stabilizare, îl trimitem direct la spital, pentru că noi avem nevoie acolo de flux continuu”. În acest context, coordonatorul SMURD a explicat că forța principală care a acționat în seara zilei de 10 august în Piața Victoriei a fost reprezentată de angajații Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). El spune că au fost și alte manifestații în care ar fi colaborat foarte bine cu cei de la SABIF, dar „pentru că există anumite riscuri, este de preferat ca în astfel de zone să fie un alt fel de personal”. Forța principală care a acționat în piață din punctul de vedere al asistenței medicale și de prim ajutor calificat au fost cei de la ISU, deoarece, spune doctorul Oprița, 99% sunt bărbați, sunt militari: „Sunt foarte utili în astfel de momente. Ați văzut ce se poate întâmpla când apare o femeie într-un asemenea dispozitiv. Și noi încercăm, în aceste zone, să fie în general bărbați, iar dacă nu se poate, fetele să fie puse în zone mai îndepărtate. Mai liniștite. Experiența de vineri ne-a arătat însă că nicio zonă nu a fost liniștită”, a mărturisit coordonatorul SMURD București.
   
De la pașnic la „război”

    Dacă debutul protestelor a fost unul pașnic, situația a luat o cu totul altă turnură pe măsură ce orele au trecut. În jurul orelor 16,30–17,00, când piața încă nu se umpluse, au apărut primele informații privind „infiltrarea unor agitatori” printre protestatari. S-a vorbit atunci despre un grup de persoane care ar fi încercat să forțeze gardurile instalate de jandarmi, pentru a pătrunde în curtea Guvernului. De altfel, acela a fost și momentul în care a fost anunțată prima acțiune cu substanțe iritant lacrimogene. Ulterior, lucrurile s-au calmat. A fost doar liniștea dinaintea furtunii care urma să vină ceva mai târziu.
    Autoritățile aflate la fața locului au anunțat prezența în piață a tot mai multe persoane violente, care nu ar fi fost reținute din timp, deoarece s-ar fi ascuns în spatele protestatarilor pașnici. Afirmația acestora a fost însă contrazisă de mai mulți martori oculari, care au spus că „agitatorii” puteau fi reperați cu ușurință, fiind concentrați în zone bine delimitate. „Numai eu am văzut un grup violent la intrarea dinspre Șoseaua Iancu de Hunedoara. Stăteau separat de protestatarii pașnici, care se retrăseseră din preajma lor. Măcar atunci puteau fi ridicați cu ușurință”, povestește unul dintre participanții la proteste.
    Pe măsură ce la fața locului au fost înregistrate tot mai multe confruntări între jandarmi și persoanele violente infiltrate în piață, tirul cu substanțe iritant lacrimogene a fost intensificat. În punctul maxim al violențelor, din aprecierile manifestanților, acestea au ajuns să fie lansate la intervale de zece minute sau chiar mai des. Ca urmare a tirului intens, tot mai multe persoane au început să solicite îngrijiri medicale, de la un punct încolo, aerul din Piața Victoriei devenind irespirabil.
    „Mă usturau pielea și ochii de la gazele lacrimogene, abia mai puteam să respir. Mi-au ieșit erupții pe piele, iar sâmbătă am zăcut toată ziua și am avut o durere groaznică de cap. Abia m-am putut ridica din pat. Cred că au folosit substanțe neurotoxice, altfel nu-mi explic reacțiile acestea adverse. Am rămas cu un gust amar după aceste proteste. Nu pot să uit nici setea și cinismul, cu care oamenii au fost loviți”, declară o protestatară, cadru medical, prezentă la protestul din 10 august.
    De altfel, în spațiul public au fost vehiculate informații potrivit cărora în Piața Victoriei ar fi fost folosite obiecte pirotehnice, petarde artizanale sau alte substanțe decât cele iritant lacrimogene, medicii tratând și persoane care, pe lângă simptomatologia dată de aceste substanțe, prezentau și reacții care au fost tratate la fața locului, cu pansamente specifice pentru arși.

Dinamică și efective

    Intensificarea ciocnirilor din piață a adus cu sine și creșterea numărului de echipaje SMURD din zonă. Potrivit dr. Bogdan Oprița, în primă instanță, la fața locului, la punctul de comandă s-a aflat un medic care, sprijinit de pompieri, a gestionat, monitorizat, notat și triat toate cazurile înregistrate. De asemenea, în punctele din Piața Victoriei considerate vitale s-au aflat trei echipe cu medici – însoțiți de voluntari studenți la medicină – și peste 20 de echipe de extracție ale ISU. Echipe de paramedici au fost desfășurate și în stațiile de metrou de pe traseul spre Piața Victoriei, pe cele două mari magistrale, situație întâlnită, de altfel, de fiecare dată când sunt anunțate proteste în zona Guvernului.
    „Din punct de vedere medical, până în jurul orei 19,30–20,00, evoluția a fost una care s-a încadrat într-un registru de cazuri cvasinormale pentru acest tip de manifestații. Într-o primă fază, au apărut oameni care au spus că au fost expuși la substanțe iritant lacrimogene. Unii dintre ei prezentau simptome – lăcrimare, prurit, hiperemie la nivel facial – și au fost tratați, la fața locului sau la spital. În jurul orei 20,00, medicul aflat la coordonare în dispecerat m-a sunat și m-a informat că acolo se întâmplă tot felul de lucruri, de violențe, și că, probabil, va fi necesară suplimentarea dispozitivelor cu doctori și cu asistenți. Eu am fost în permanență la curent cu ce se întâmpla în piață, primeam rapoarte din jumătate în jumătate de oră și cred că, la momentul apelului, numărul persoanelor care avuseseră nevoie de îngrijiri depășise 100”, povestește coordonatorul SMURD București.
    Acesta a fost și momentul în care s-a decis declanșarea alarmei de nivel înalt, adică mobilizarea întregului personal disponibil. „În jurul orei 20,50, când eu ajunsesem deja la punctul de comandă din Piața Victoriei, acolo erau deja tot felul de interacțiuni între jandarmi și protestatarii aceia mai violenți, existau gaze în piață, nu mai puteam să ne deplasăm cu mijloacele auto. În jurul orei 21,30 aveam medici în fiecare astfel de zonă. Am mai adus încă un doctor și doi asistenți în centrul de comandă, pentru că numărul de cazuri începuse să fie foarte mare. Începuseră să vină și mulți jandarmi care erau loviți sau expuși la gaze. Mulți aveau plăgi. Începuseră să vină și protestatari”, a relatat dr. Bogdan Oprița. El a adăugat că numărul de cazuri a evoluat până spre ora 1,00, când s-a ajuns la vreo 455 de persoane asistate. Multe dintre acestea însă au solicitat doar un consult preventiv.
    Dacă în prima fază a manifestației, în Piața Victoriei, au fost 17 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, pe măsură ce situația a evoluat, acestea au fost suplimentate, ajungându-se la 25, potrivit doctorului Oprița. În punctul culminat al protestelor, la fața locului s-au aflat 23 de echipe de extracție, formate din câte doi paramedici. La acestea s-au adăugat un număr aproximativ egal de echipe ale pompierilor, care au funcționat tot ca echipe de extracție, două motociclete, patru mașini de prim ajutor.

Victime colaterale

    Nicio categorie de oameni prezentă în Piața Victoriei nu a rămas imună în fața escaladării violențelor. De pe urma lor au avut de suferit, deopotrivă, oameni simpli, pompieri, jandarmi sau personal medical. „O astfel de zonă violentă devine, la un moment dat, ca de război”, explică Bogdan Oprița. „Atunci când în piață au fost incendiile acelea din zona Căii Victoriei și a bulevardului Titulescu, pompierii nu au putut să intervină până când jandarmii nu au restabilit ordinea, deoarece mașinile lor au fost atacate cu pietre, petarde și cocktailuri Molotov.”
    La violențe au fost expuși și angajații SMURD. „Au fost și manifestanți care s-au comportat foarte violent cu echipajele medicale și paramedicale. Ne-au insultat, ne-au amenințat cu moartea, ne-au acuzat de tot felul de lucruri, mai ales de lipsa de intervenție”, povestește dr. Bogdan Oprița.
    În acest context, Bogdan Oprița a explicat că la manifestațiile de protest sau la cele sportive, unde există riscul de violențe, dispozitivele paramedicale și medicale se constituie după principiul siguranței forțelor de intervenție. Astfel, conform regulamentului, echipajele medicale nu pot  acționa în anumite zone până nu se primește undă verde de la forțele de ordine, pentru că există posibilitatea ca însuși personalul medical să devină victimă. De altfel, potrivit coordonatorului SMURD, în astfel de situații este de preferat ca echipajele să se afle în puncte fixe, pentru că, în funcție de evoluție, masele de oameni se pot mișca.
    Dincolo de lipsa de intervenție, echipajele SMURD au fost acuzate și de asistența medicală pe care nu ar fi acordat-o corespunzător. „În condiții de acest gen, asistența care se dă la fața locului este una minimală, iar victimele se evacuează rapid către spitale – este acel principiu scoop and run, adică ridici și fugi, pentru că situația evolutivă poate să-l facă pe respectivul medic, paramedic, asistent medical să nu poată să își desfășoare activitatea în mod corespunzător. În toată larma de acolo, cu zgomote, sirene, scandări, cum asculți un pacient pulmonar sau cardiac? Ce mai auzi?”, a comentat doctorul Oprița. Mai mult de atât, potrivit acestuia, în astfel de situații se aplică alte reguli decât cele care funcționează atunci când un echipaj se duce la domiciliu. Au fost zone în care protestatarii au mulțumit echipajelor pentru îngrijirile acordate, dar au fost și zone în care oamenii aproape au fost agresați fizic. „Au fost și situații în care ușile ambulanțelor au fost deschise și oamenii au fost lăsați să intre înăuntru, iar apoi ușile au fost închise, tocmai pentru că aceste persoane se aflau într-o zonă în care exista în atmosferă o anumită expunere la gazele respective”, spune coordonatorul SMURD București.

O nouă „patologie”

    Dincolo de anumite întâmplări mai puțin plăcute, dr. Bogdan Oprița consideră că intervenția echipajelor medicale din 10 august nu a pus foarte multe probleme, personalul mobilizat la fața locului și în spital făcând față situațiilor ivite: „Patologia în esență este nouă și pentru noi. În general, la protestele precedente am avut intervenții sporadice, dar la protestele de acum, intervenția a fost pe departe mult mai ușoară decât cea din 2012, pentru că atunci numărul de traume a fost mai mare. Și atunci s-au folosit substanțe iritant lacrimogene. Da, într-adevăr, la un moment dat, acum, numărul de persoane care veneau să fie asistate a fost mare, dar, din fericire, nu a fost un factor determinant, pentru că multe dintre ele erau doar speriate și panicate. Însă eu apreciez că prin numărul de oameni, prin sprijinul logistic pe care l-am avut de la colegii ISU, de la DSU, am făcut față acestor cazuri”.
    Probleme nu au apărut nici la unitățile spitalicești unde au ajuns unele victime. Cincizeci dintre acestea, între care și 13 jandarmi, au fost transportate la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, unde doctorul Oprița își desfășoară activitatea: „Aici spitalul s-a organizat. S-a constituit celula de criză. Chirurgii au fost chemați să stea toți în camerele de gardă, astfel încât consultațiile să se facă imediat. La fel, colegii de la ortopedie. Noi, în general, suntem pregătiți pentru a putea primi și asista circa 50 de victime în stare critică, în primele două ore. De asemenea, în momentele în care în piață violențele au căpătat anumite note, iar noi am știut, am constituit și o a doua rezervă. Am adus în proximitate și un cort cu 18 doctori și asistenți, plus personalul paramedical de la ISU, ca să stea în standby”, a explicat coordonatorul SMURD București.
    În ceea ce privește cazurile tratate la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, majoritatea au fost traume minore și expuneri la substanțe iritant lacrimogene. La fața locului, în Piața Victoriei, cel mai grav caz a fost al unui cetățean, cunoscut cu comițialitate, care a avut o criză comițială, însă aceasta s-a petrecut în intervalul dintre evenimentele violente, a menționat doctorul Oprița: „A fost foarte multă emoție acolo, au fost foarte mulți oameni speriați, am avut câțiva oameni care, din cauza obiectelor pirotehnice neautorizate care au explodat în zona lor, au prezentat plăgi arse la nivelul gambelor, dar nu foarte grave”. Cu toate acestea, la câteva zile după protest, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca se confruntă cu un alt fenomen: multe persoane se prezintă la unitatea spitalicească pentru a solicita diverse consulturi – unii pentru că vor să știe dacă nu au fost afectați de ceea ce s-a întâmplat în piață, alții pentru că vor să depună plângeri.

Gustul dulce-amărui al manifestației

    Dincolo de buna desfășurare a intervențiilor medicale, dr. Bogdan Oprița recunoaște că cea mai puternică impresie cu care a rămas după protestele din 10 august este, din păcate, una negativă – modul în care echipajele SMURD au fost tratate de unii dintre manifestanți: „Lumea trebuie să înțeleagă că o astfel de intervenție are anumite limite. Nu poți acuza un doctor de la SMURD că nu-și respectă jurământul lui Hipocrate, pentru că nu se află în mijlocul norului de substanțe iritant lacrimogene sau nu poți să acuzi un asistent că stă în spatele scuturilor și că nu este între protestatari. Întotdeauna când constituim dispozitive o facem după tratate, după cărți”. În opinia sa, s-a ajuns la o acumulare foarte mare de energii negative din toate părțile, iar acest lucru nu ar trebui să se întâmple.
    El spune că la un moment dat s-a ajuns până acolo încât a fost nevoie ca victimele să fie segregate – forțele de ordine să fie trecute într-o mașină, iar protestatarii în alta, din cauza modului în care se comportau unii pacienți. Au fost și momente în care în aceeași mașină erau trei jandarmi și trei protestatari, fiecare văzându-și de problemele sale. Au fost și cadre medicale care au fost apostrofate cu expresii de genul: „Da’ voi cu cine sunteți? Cu noi sau cu ei!?”. „Nu poți să vii să faci observație cadrelor medicale pentru că acordă îngrijiri jandarmilor. Noi suntem acolo pentru pacienți și pentru a putea acorda asistență medicală oamenilor”, a conchis doctorul Oprița.

Ecouri după protest

    Pe lângă nemulțumirile și reproșurile îndreptate împotriva cadrelor medicale, a fost contestat și modul de acțiune al forțelor de ordine. Voci din rândul protestatarilor consideră că jandarmii au făcut abuz de forță și de utilizare a substanțelor iritant lacrimogene. Parchetul Militar s-a autosesizat în cazul violențelor din 10 august, iar luni, 13 august, au fost făcute primele declarații în acest sens. Ionel Corbu, prim-procuror la Parchetul Militar, a anunțat că inițial s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de purtare abuzivă și abuz în serviciu, iar ulterior aceasta va fi extinsă și pentru neglijență în serviciu, după ce doi jandarmi au fost lăsați neizolați de colegii din dispozitivul din care făceau parte.
    În ceea ce privește victimele evenimentelor, peste 190 dintre acestea au depus plângere împotriva forțelor de ordine. În fața acuzațiilor, Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, a declarat că acțiunea forțelor de ordine a fost „justificată”. Luni, într-o intervenție telefonică în exclusivitate la Digi24, el și-a exprimat convingerea că, odată dispărută „emoția” stârnită de evenimentele recente, populația va înțelege că jandarmii au acționat așa cum trebuie.
    La o zi după protestele de vineri, Marius Militaru, șeful Serviciului Comunicare al Jandarmeriei Române, a explicat, într-o conferință de presă, că persoanele violente nu au putut fi reținute în timpul manifestației, deoarece erau infiltrate între protestatarii pașnici, pe care i-ar fi folosit ca scuturi.
    Mai multe organizații civice au depus plângere împotriva ministrului de interne, Carmen Dan, și a prefectului Capitalei, Speranța Clișeru, cea care a semnat ordinul de intervenție în forță al jandarmilor. Acestea solicită începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Anterior, aflată în vizită la jandarmii internați în spital în urma protestelor, Carmen Dan a declarat că nu Ministerul de Interne coordonează acțiunea jandarmeriei.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.