Newsflash
Reportaje

O unitate medicală mobilă oferă îngrijire în centrele de primire a refugiaților

de L. Budin - mar. 25 2022
O unitate medicală mobilă oferă îngrijire în centrele de primire a refugiaților

Bebeluși cu schema de vaccinare întreruptă, copii cu patologii respiratorii, adulţi cu afecţiuni cronice... Refugiaţii ucraineni se luptă cu disperarea și cu boala.

 

Pentru ei, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria a pus la punct o unitate medicală mobilă, care oferă îngrijire în centrele de primire. După primele valuri de refugiaţi, mai multe clinici din ţară și-au oferit, în mod lăudabil,
serviciile. Însă pentru majoritatea celor alungaţi de urgia războiului, România e doar un punct de tranzit.

ref1

Cei care doresc să susţină echipa Îngrijiri Medicale Mobile și cauza
refugiaţilor pot trimite SMS la 8802, pentru o donaţie unică de 2 euro.

Oamenii nu pot părăsi centrele special amenajate pentru a cere ajutor medical de teama de a nu fi despărţiţi de restul familiei sau de a nu rata următorul transport către destinaţia dorită.

„În centre, lucrurile sunt într-o dinamică permanentă, oamenii vin și pleacă, vin și pleacă...”, spune Cristiana Mateoiu, director executiv al Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.

„Am văzut mame cu șase copii – dacă te duci la spital cu un prunc bolnav, cu cine îi lași pe ceilalţi? Am văzut azeri și indieni care așteptau din clipă-n clipă să le vină autobuzul, ca să-i ducă la avion. Am avut o fetiţă care avea febră și voma – unul dintre voluntarii noștri a descoperit că avea un stimulator cardiac care nu mai fusese calibrat de șapte luni. Fetiţa n-a putut primi îngrijiri într-o unitate medicală, urma să se îmbarce imediat pentru Germania.”

Implicare din prima zi

Cristiana Mateoiu a fost implicată din prima zi în activităţile de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina, mai întâi la centrul educaţional din Corbeanca al fundaţiei, transformat în zonă de colectare a donaţiilor. „Întreaga comunitate s-a mobilizat, apoi s-au format mai multe puncte de primire. Dintre cei care soseau, majoritatea aveau nevoie de un doctor, de o pastilă, de un sfat”, spune ea.

Și-au oferit serviciile primii medici voluntari, au demarat acţiunile de colectare de medicamente. Afluxul tot mai mare de persoane a impus reacţie rapidă și organizare pe măsură. „Într-o singură săptămână, am angajat un medic urgentist, o asistentă-șefă, o doamnă asistent medical. Am comandat medicamentele necesare și am utilat un utoturism cu aparatură de bază – un EKG, un perfuzor”, spune Cristiana Mateoiu.

Necesităţile pentru divizia mobilă sunt însă mult mai mari și sunt costisitoare. „Am avea nevoie de o ambulanţă, dar costă 53.000 de euro. Am găsit o autoutilitară perfect dotată, care e 26.000 de euro. Pe măsură ce strângem bani, vrem să punem la punct măcar trei unităţi medicale mobile, care să acopere nevoile de pe teren. Avem încredere că românii ne vor susţine”, completează ea.

Proiect pe termen lung

De două săptămâni, unitatea mobilă a Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria merge pe teren, acolo unde e solicitată. „Am acoperit Corbeanca și mai multe zone din nordul Ilfovului, am mers la un centru pentru mame și copii de la Ghermănești, am fost în nordul Capitalei... Am fost și în câteva centre din București, am ajutat comunitatea evreiască – care a extras din zona de război câteva mii de vârstnici.”

ref2

Cristiana Mateoiu dă asigurări că echipa medicală va fi alături de refugiaţi cât timp va fi nevoie: „E bine de știut, pentru cei care doresc să contribuie la susţinerea și dezvoltarea unităţilor mobile, că nu e vorba de o acţiune de moment și că ea nu se va stinge după ce nevoia va trece.

Proiectul va deveni ceea ce visăm noi, adică unul de îngrijire la domiciliu a persoanelor vulnerabile. Și mai mult decât atât, se va transforma încet-încet într-un proiect autosustenabil, de antreprenoriat medico-social. Odată ce creăm infrastructura, serviciile de calitate se vor și vinde, iar din banii câștigaţi vom putea să oferim ajutor gratuit persoanelor defavorizate – după modelul existent la Clinica Sala Palatului”.

Apel la voluntari

Mai mulţi voluntari au ajutat echipa unităţii mobile: doi medici români urgentiști, stabiliţi în Suedia, medici rezidenţi, specialiști de la AmbuHELP. „Aș vrea să menţionez câteva nume: Andreea Bouariu, medic rezident cu specialitatea Geriatrie, Diana Ușurelu, pediatru rezident,
dr. Valentin Dingă de la asociaţia Live to Save Lives, dr. Oana Sinișteanu, dr. Anca Balcan. Am semnat și un parteneriat cu
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR), iar ei au venit cu o listă de voluntari”, spune Cristiana Mateoiu.

Provocările muncii pe teren

Dr. Gabriel Radu, medic primar MG/MF, cu competenţă în îngrijiri paliative și specialist în Medicina de Urgenţă, s-a alăturat de la început echipei unităţii mobile. Pentru el, activitatea în centrele de refugiaţi înseamnă o nouă și permanentă provocare.

„Munca pe teren, mă refer la situaţia actuală, implică o abordare total diferită, e ceva ce n-am mai întâlnit”, mărturisește doctorul. „Persoanele pe care le-am văzut și le-am putut urmări puţin – fiindcă, la noi, ele stau o perioadă destul de scurtă – se încadrează într-un spectru larg de vârste și de patologii. Am consultat de la sugari la persoane de peste 80 de ani”.

Un prim obstacol: situaţia epidemiologică a refugiaţilor e necunoscută. „De exemplu, copiii au scheme de vaccinare pe care
le-au început în ţara lor, dar au fost nevoiţi să le întrerupă. Nu se știe exact ce schemă urmau, ce se poate continua”, spune dr. Gabriel Radu.
O altă problemă e bariera lingvistică: „Fiindcă într-un fel îi vorbești unui copil în limba lui, și în alt fel printr-un intermediar”, precizează doctorul.

Tratamente întrerupte

La copii, patologiile predominante sunt respiratorii și digestive, spune medicul. „Unii au răcit pe drum, alţii au mâncat pe apucate, ce au putut mamele lor să le dea.” La adulţi, cea mai frecventă problemă e dată de tratamentele inadecvate sau întrerupte. „Cei care urmau tratamente pentru afecţiuni cronice nu au putut să își ia medicamentele la ei sau nu și-au administrat doza suficientă, și asta a dus la agravarea bolilor existente sau la apariţia altora noi.”

ref3

Unii făceau, în Ucraina, tratamente de întreţinere: „Am vrut să le oferim asta în România, dar au refuzat, fiindcă aveau în plan să plece mai departe”. În general, spune doctorul, cam toţi adulţii de peste 60 de ani sosiţi în centrele de primire sunt suferinzi.

Au probleme cardiace, sunt diabetici sau astmatici. Unii sunt pacienţi oncologici. La asta se adaugă starea psihică proastă. Dr. Gabriel Radu spune că a întâlnit frecvent, pe culoarele centrelor de primire, persoane care aveau ochii roșii de plâns. „Am văzut bătrâni care vărsau lacrimi amare pentru că au plecat de acasă.”

Nimic fără echipă

Medicul unităţii medicale mobile consultă minimum 12-15 pacienţi pe zi, iar asta presupune și consum emoţional: „N-ai cum să rămâi insensibil. Întâlnești oameni care vin dintr-o zonă aparte, cu multă suferinţă, pierderea familiei, cu probleme deosebite. Îi afectează pe ei, ne afectează și pe noi. Le suntem alături, îi mângâiem cât putem, fiindcă nimeni nu poate să ţină locul celor de care s-au despărţit”.

Prezenţa voluntarilor este cât se poate de benefică. „Ar fi nevoie de mai mulţi pediatri – ba chiar și implicarea bisericii ar fi de ajutor. Mulţi refugiaţi nu se despart de cărţile de rugăciune. O vorbă bună din partea preoţilor de diverse confesiuni i-ar liniști, le-ar da siguranţă și speranţă.”

După primele zile de muncă pe teren, impresiile sunt covârșitoare: „Mi-am dat seama de rolul determinant al echipei, fiindcă nu poţi face faţă de unul singur. Când refugiaţii văd că sunt înconjuraţi de dragoste, compasiune și empatie, se liniștesc. Echipa are, deci, un rol decisiv”.
A primit cuvinte de mulţumire de la pacienţi? „De la toţi”, spune apăsat dr. Gabriel Radu.

„Prezenţa doctorului îi liniștește”

Majoritatea celor consultaţi de echipa unităţii medicale mobile sunt pacienţi cronici. „Urgenţele vine și le rezolvă Ambulanţa, dar am avut hipertensivi cu tensiunea peste 18 care nu aveau medicamente, diabetici care nu aveau medicamente – în general, boli cronice fără medicaţie și decompensate pe acest fond de stres maxim”, spune
Cristiana Mateoiu, de la Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria.

„Pacienţii se liniștesc când vorbesc cu doctorul: îi spun ce tratamente luau, li se dă medicaţie pentru câteva zile. Ne-am asigurat că cei care pleacă au medicamente până ajung în ţara de destinaţie, iar asta contează foarte mult, oamenii au altă stare de spirit.”

Pe Cristiana Mateoiu a impresionat-o o pacientă în vârstă, care a fugit din zona de război cu fiica și cu nepoţelul de 3 ani. „Doamna suferea de Parkinson și făcuse tensiune mare. A venit Ambulanţa, a scos-o din criză – însă tensiunea i-a crescut din nou. A fost chemată echipa noastră medicală. Plângând, doamna povestea că și-a lăsat ultimul fiu în Ucraina, că a mai avut trei băieţi care au murit. Stătea cu Biblia în mână și ne spunea că se roagă. Și, deși vorbea în ucraineană, aveam sentimentul că înţelegem tot”.

La fel de emoţionantă este și atitudinea demnă a femeilor, care încearcă să-și ascundă tristeţea. „Toţi refugiaţii ne-au spus cât sunt de mișcaţi de primirea care li s-a făcut în România. Și cât sunt de mulţumiţi că au reușit să-și pună copiii la adăpost.”



Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe