Newsflash
Reportaje

Paramedicul moto – pasiunea pusă în slujba oamenilor

de Cristina GHIOCA - ian. 11 2019
Paramedicul moto – pasiunea pusă în slujba oamenilor

Interviu cu plutonierul major Marius Savin, paramedic moto SMURD

Alături de Serviciile de Ambulanţă, echipajele SMURD sunt în permanentă alertă pentru salvarea persoanelor în nevoie. Începând cu anul 2011, în structura SMURD s-au alăturat și paramedici care acţionează pe motociclete.
În prezent, pe străzile din București acţionează șapte motociclete SMURD care, în medie, participă la cinci intervenţii pe zi. Numai în perioada 2016–2017, paramedicii moto au intervenit la 3.326 de cazuri. p.8-9 -1Plutonierul major Marius Savin lucrează de 12 ani în sistem. Timp de trei ani a acţionat pe mașinile de descarcerare, apoi pe cele de foc și ambulanţă, iar din anul 2015 activează ca paramedic moto.
Pentru a ieși pe teren, un paramedic SMURD pe motocicletă are nevoie de antrenamente speciale?
Înainte de a ieși pe teren, avem antrenamente în poligon cu instructorii de la o școală moto cu care colaborăm. Facem niște jaloane ca să ne obișnuim cu motocicletele, pentru că sunt foarte grele în comparaţie cu cele clasice. Cu toate echipamentele din dotare, autospeciala cântărește aproape 300 de kilograme. Antrenamentele durează cam o zi sau două. Aceasta fiind meseria noastră, suntem învăţaţi cu motocicletele, dar este necesară o perioadă de reacomodare, întrucât pe teren te întâlnești cu diferite situaţii. Traficul este infernal pentru motocicliști, mai ales la intervenţii – rareori poţi merge drept.
Ce conţine trusa de intervenţie a unui paramedic moto?
În trusa noastră de intervenţie avem tensiometru, pulsoximetru, defibrilator semiautomat care poate să dea șoc, un tub de oxigen de 2 litri, cu mască sau narină, în funcţie de ce avem nevoie. Avem guler cervical pentru imobilizare în caz de accident rutier, cădere de la înălţime și alte traume; trusă de hemostază pentru pansamente în caz de accidente, tăieri și cam tot ce se întâmplă pe stradă; pipe Guedel. Avem și o trusă pentru medicină ceva mai avansată, cu laringoscop. Dar pe acela nu îl folosim noi, îl folosește medicul dacă are nevoie și nu are unul la îndemână.
Care sunt situaţiile în care paramedicii moto sunt chemaţi să intervină?
Aproximativ 98% din intervenţiile noastre se desfășoară în stradă, acesta este scopul nostru. Noi ne deplasăm mult mai repede în trafic. Suntem solicitaţi la orice fel de intervenţii, începând de la o lipotimie ușoară până la accidente rutiere, căderi de la înălţime. Cam tot ce se întâmplă pe stradă.
Câteodată mai acţionăm și la metrou sau în spaţii comerciale, dacă în zonă nu sunt ambulanţe care pot ajunge repede la faţa locului. Timpul nostru de răspuns este foarte mic, undeva la trei minute.
Cazurile le primim prin staţie. Suntem apelaţi cu indicativul nostru, ni se dau adresa, intervenţia, ora și ni se furnizează câteva date despre persoane pe care trebuie să o ajutăm.
Ce particularităţi are intervenţia pe motor, comparativ cu cea a ambulanţelor SMURD?
Un lucru foarte important este faptul că noi suntem singuri. În momentul în care ajungi la faţa locului cu alţi doi, trei colegi este altceva. Fiecare face ceva. Noi le facem pe toate odată.
Este destul de greu. În funcţie de cazul la care trebuie să ajungi, îţi faci un plan de acţiune care să te ajute să nu faci numeroase drumuri între motor și pacient pentru a-ţi procura instrumentele de intervenţie necesare.
Trusele noastre sunt aranjate în așa fel încât, în funcţie de caz, să o luăm pe cea de care avem nevoie. Dacă, de exemplu, persoana este inconștientă, ne luăm trusa cu kitul de hemostază, tensiometru și pulsoximetru și oxigenul în spate, cu defibrilatorul. Asta dacă avem puţin de mers de la autospecială până la cei pe care trebuie să-i ajutăm. De multe ori însă, ne oprim chiar lângă ei și atunci e mai ușor.
O altă particularitate este faptul că noi facem tot, începând de la preluarea intervenţiei, introducerea coordonatelor pe GPS, condus etc. Dacă, de exemplu, ni se pare că ceva nu este în regulă, că GPS-ul dă o eroare, fiind singuri, trebuie să ne oprim, să refacem traseul sau să reintroducem adresa. Sunt multe acţiuni pe care le facem singuri.
Care sunt avantajele și limitările intervenţiilor SMURD pe motocicletă?
Principalul avantaj este că ajungem foarte repede la caz. După cum ziceam, în București, timpul mediu de răspuns este de 3–5 minute, în funcţie de distanţa pe care o avem de parcurs, de trafic și de participanţii la el.
O astfel de limitare ar fi faptul că nu putem transporta persoanele la spital și nu putem interveni în blocuri. Acest ultim aspect nu știu dacă poate fi considerat o limitare, dar nu ne-ar fi ușor să lăsăm motocicleta și să ne deplasăm cu tot echipamentul în apartamentul persoanei respective.
Din punctul de vedere al procedurilor, la un stop cardio-respirator, de exemplu, o limitare importantă este faptul că trebuie efectuate simultan trei manevre: se pune defibrilatorul, se face masaj cardio-respirator și se pune balonul cu mască.
La un asemenea caz, unde am avut posibilitatea, am apelat la ajutorul a doi trecători: pe unul l-am pus să facă hiperextensie, o fată a manevrat balonul, iar eu am acţio­nat cu defibrilatorul și am făcut masaj cardiac până la sosirea echipajului. Atunci nu făcusem modulul II de pregătire, care-ţi permite să efectuezi manevre de aport venos și protezare căi respiratorii.
Cum reacţionează șoferii auto atunci când vă văd în trafic? Vă facilitează înaintarea?
În ultimul timp, au început să fie mai educaţi în privinţa asta. Anul în care în trafic au fost introduși paramedicii SMURD pe motociclete a fost foarte greu.
Șoferii nu erau obișnuiţi cu prezenţa noastră și făceau manevre periculoase. Cu asemenea situaţii ne mai confruntăm și astăzi, dar mai rar. De multe ori, eu nu aștept ca șoferii să-mi elibereze banda, pentru că așa nu mi-aș mai servi scopul. Și ambulanţele așteaptă să li se facă loc pentru a înainta. Noi ne facem loc printre șoferi – ţesem printre ei, iar unii dintre aceștia, atunci când aud sirena și văd girofarul, nu se uită să vadă ce auto­specială e și din ce direcţie vine. Instinctiv, semnalizează și virează la dreapta, iar noi îi evităm la limită. Sunt foarte multe situaţii cu care ne confruntăm în trafic.
Pentru orice motociclist SMURD, nu există tură fără două până la cinci asemenea situaţii la limită. Poate și acest aspect face această meserie atât de frumoasă.
Aţi putea enumera și alte aspecte care contribuie la frumuseţea meseriei?
Faptul că îmbini utilul cu plăcutul. Motociclismul e un stil de viaţă. Unii poate nu înţeleg acest lucru, dar, pentru un pilot, el înseamnă libertate, este o pasiune.
Este un lucru extraordinar să poţi îmbina pasiunea cu munca și să faci ceea ce-ţi place.
Cum sunt repartizaţi în București paramedicii moto? Există anumite puncte fixe de staţionare în trafic?
Paramedicii moto sunt repartizaţi în intersecţiile aglomerate. Avem puncte de staţionare în Piaţa Unirii, Piaţa Victoriei, la Lujerului, care deservește toată zona Militari și la ieșire, la Dristor, Obor și Piaţa Sudului. Din punct de vedere statistic, în aceste zone sunt și mai multe cazuri, iar noi staţionăm acolo pe baza unui program stabilit în funcţie de orele de aglomeraţie din trafic și de perioada anului. De exemplu, vara stăm în stradă de la ora 7–7,30 la 10,00. Eu de exemplu, stau în punctul fix de la Lujerului până la ora 10,00.
În intervalul 10,00–16,00 stau în baza de la Grozăvești, de unde asigur intervenţiile, iar după ora 16,00 și până se înserează mă întorc la Lujerului.
Câte luni pe an pot fi văzuţi pe stradă paramedicii moto?
Acest aspect depinde foarte mult de condiţiile meteo. De exemplu, acum doi ani, am ieșit în trafic în luna martie și ne-am retras prin luna decembrie. Anul trecut am început în aprilie, deoarece în martie a nins. În general, suntem în trafic din martie până târziu în noiembrie.
Ce faceţi în perioada în care nu puteţi interveni pe motoare?
În această perioadă acţionăm în cadrul unităţilor de terapie intensivă mobilă (UTIM), cu medic. Acestea sunt în componenţa SMURD. Mergem cu ei la intervenţii și acţionăm fie ca șoferi, fie ca servanţi.
Dacă ar fi să alegeţi în a activa doar pe motor sau doar pe ambulanţă, pentru ce aţi opta?
Cu siguranţă, aș alege motocicleta. Mi-ar plăcea și un snow­mobil. p.8-9 -4Am ales să fac acest lucru de bunăvoie, am știut ce implică, ce înseamnă să oferi prim ajutor de unul singur. Am făcut și un curs de pregătire în a acorda primul ajutor calificat singur.
Care este cel mai grav caz la care aţi intervenit?
Din punctul meu de vedere, cele mai grave cazuri sunt stopurile cardio-respiratorii, apoi ar fi hemoragiile, traumatismul cranio-cerebral, politraumatisme (persoanele căzute pe stradă sau care s-au tentativele de suicid de la metrou).
Stopul cardio-respirator rămâne însă cel mai complex caz. Eu am avut, în trei ani de activitate ca paramedic moto, patru stopuri – nu sunt foarte frecvente pe stradă. Nu am reușit să salvez niciuna dintre aceste persoane, dar am colegi care au reușit să facă acest lucru. Aceasta este, de altfel, și recompensa maximă pe care o poate primi un pompier – să scoată o persoană din stop cardio-respirator.
Dacă vă aflaţi în situaţia de a transporta o victimă la spital, cum procedaţi?
Pentru că nu avem posibilitatea să transportăm un pacient la spital, odată ajunși la faţa locului, evaluăm starea acestuia, îi acordăm primul ajutor și, dacă este necesar, solicităm o ambulanţă care să-l transporte la o unitate spitalicească.
Totodată, se poate întâmpla să ajungem acolo, să purtăm o discuţie cu el, să constatăm că spitalizarea nu este necesară și să anunţăm prin staţie că ambulanţa care de obicei se îndreaptă spre noi poate să fie redistribuită la alt caz.
Cum colaboraţi cu medicii de la UPU?
Ne vedem cu ei în stradă atunci când este nevoie de intervenţia UTIM. În general, ne înţelegem foarte bine cu ei, între timp ajungem să ne și cunoaștem. E un sistem în care avem nevoie unii de alţii. Fiecare are treaba și răspunderea lui bine delimitate. Practic, lucrăm ca un întreg.

SMURD, o poveste de succes

Înfiinţat în anul 1990, de doctorul Raed Arafat, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă din Târgu Mureș, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare și Descarcerare (SMURD) a funcţionat iniţial sub denumirea de SMUR și a avut în dotare o singură mașină echipată pentru intervenţie rapidă.
Mașina nu avea însă posibilitatea de a transporta pacientul la spital, acţiunea intrând în sarcina Serviciului de Ambulanţă. Prima ambulanţă de reanimare a intrat în posesia SMUR ca urmare a unei donaţii din Germania. Gestul a sporit calitatea serviciilor oferite pacienţilor înainte de a ajunge la spital.
La început, sistemul a funcţionat doar cu voluntari, printre care studenţi de la facultatea de medicină, medici sau voluntari de la Crucea Roșie din Târgu Mureș. Ulterior, ca parte a unui experiment ce avea să dureze șase luni, echipajul SMUR a fost pus sub coordonarea operativă a Grupului de Pompieri Militari Mureș. Acesta urma să asigure conducătorii auto pentru ambulanţa de reanimare și spaţiile de cazare și instruire pentru personalul medical SMUR. Inspirată din modele deja existente în alte ţări, în care pompierii erau direct implicaţi în acordarea asistenţei medicale de urgenţă și a primului ajutor, iniţiativa s-a dovedit un succes, fiind implementată definitiv și în ţara noastră. În acest nou format, SMUR se afla sub coordonarea Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă din punct de vedere medical și sub coordonarea Pompierilor din punct de vedere operativ.

Transformarea SMUR în Centru-pilot

În anul 1992, dezvoltarea serviciului s-a concentrat pe pregătirea personalului voluntar și pe stabilirea unor legături cu servicii similare din alte ţări. Primele state cu care s-a realizat o colaborare de lungă durată au fost Marea Britanie și Norvegia. Crucea Roșie din Norvegia a sprijinit SMUR prin dotarea cu ambulanţe și echipamente de urgenţă, în timp ce Brigada de pompieri Strathclyde din Glasgow a început un program intensiv de sprijin pentru dezvoltarea asistenţei medicale de urgenţă și pentru dotarea și pregătirea pompierilor pentru intervenţii la accidente chimice și descarcerare. În noiembrie 1992, în cadrul unui curs internaţional desfășurat în România, a avut loc o aplicaţie în urma căreia Ministerul Sănătăţii a declarat sistemul din Târgu Mureș Centru-pilot naţional. Tot atunci a fost creat și primul laborator de instruire pentru urgenţă donat de o fundaţie din Statele Unite.p.8-9 -3
Un an mai târziu, SMUR a fost dotat cu prima autospecială de descarcerare, printr-o donaţie a Brigăzii de pompieri Strathclyde. Aceasta s-a ocupat și de instruirea personalului pentru utilizarea mașinii. Prima intervenţie la care s-a utilizat echipamentul a avut loc chiar în ziua ceremoniei de predare-primire. Tot în acest an, SMUR a devenit SMURD, iar modelul din Târgu Mureș a fost adoptat și în orașele Oradea și Sibiu.

Extinderea la nivel naţional

În 1994, în portofoliul SMURD a fost introdusă o nouă activitate – intervenţii la accidentele chimice. Instruirea și dotarea pompierilor mureșeni au fost făcute de omologii din Scoţia, creându-se astfel prima unitate de intervenţie de acest fel a pompierilor din România. Doi ani mai târziu, a fost promulgată Legea Corpului Pompierilor Militari, prin care pompierii militari primesc atribuţii și în acordarea asistenţei medicale de urgenţă și descarcerarea. Legea pune noul sistem în legalitate, după o perioadă experimentală de aproape cinci ani. Tot în 1994, au fost înfiinţate filialele SMURD Cluj și Neamţ, apoi în Timiș (1999), Prahova și Hunedoara (2007). Apogeul a fost înregistrat în anul 2008, când în ţară au fost înfiinţate alte 13 filiale SMURD (Buzău, Ilfov, Constanţa, Satu Mare, Brașov, Vâlcea, Arad, Călărași, Suceava, Dolj, Giurgiu, Argeș, București). În anul 2009, au apărut alte nouă filiale (Ialomiţa, Olt, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Bistriţa, Vaslui, Brăila, Mehedinţi), iar un an mai târziu – încă două (Maramureș, Vrancea).

SMURD în București

SMURD București a fost menţionat pentru prima oară într-un document oficial în anul 2003, când a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care reglementează activitatea cu elicopterele SMURD achiziţionate de Ministerul Sănătăţii. Un an mai târziu, printr-o decizie internă a directorului general al Spitalului Clinic de Urgenţă București, a fost înfiinţat SMURD București în structura Unităţii de Primiri Urgenţe a spitalului. Ulterior, în cursul anului 2005, aici a început funcţionarea departamentului UPU-SMURD București.
În martie 2005, într-unul din spaţiile UPU ale Spitalului Clinic de Urgenţă București, exista un terminal 112 de unde au fost dispecerate elicopterul și apoi Mașina Medicului de Urgenţă. La 15 mai 2008, odată cu implementarea serviciului rutier SMURD București (inclusiv brigada moto), a apărut un nou dispecerat ISU-SMURD București, în cadrul căruia pompierii și personalul medical colaborează pentru gestionarea intervenţiilor.p.8-9 -2 Câteva luni mai târziu, serviciul a fost extins și în judeţul Ilfov.

Finanţare și componenţă

La nivel legislativ, SMURD este definit ca fiind un serviciu public integrat fără personalitate juridică, care funcţionează în organigrama Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Serviciul nu a funcţionat niciodată în regim privat, deși iniţierea lui a aparţinut unei singure persoane. Activitatea sa e reglementată foarte amănunţit prin acte normative, așa cum este reglementată activitatea serviciilor de ambulanţă publice și private. Sistemul prespitalicesc de tip SMURD are drept scop asigurarea celui mai adecvat și rapid răspuns în situaţiile de urgenţă.
Serviciul funcţionează cu trei tipuri de angajaţi: personal medical provenit din spitale, pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă și piloţi, toţi salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Acestora li se alătură câţiva pompieri/paramedici ai autorităţilor publice locale. Finanţarea este realizată de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii și MAI, dar și prin donaţii și sponsorizări.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe