Newsflash
Reportaje

Pilonul asistenţei primare

de Iftimie NESFÂNTU - nov. 14 2012
Pilonul asistenţei primare

   „Într-o societate conflictuală cum este a noastră, cu încercări de a construi pe sentimente negative, pe ură, pe invidie, pe confruntare – şi, bineînţeles, suntem în urmă şi din această cauză, pentru că nu poţi să construieşti cu adevărat decât pe sentimente pozitive, pe compasiune, pe dialog – medicii de familie vin cu o nouă simbolistică“, spunea, la Brăila, în deschiderea conferinţei Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală, prof. dr. Vasile Astărăstoae. „Unde ceilalţi introduc elemente urâte, otrăvind climatul în care ne desfăşurăm activitatea, răspunsul dv. este că relaţia între medic şi pacient se reconstruieşte şi că pentru siguranţa pacientului uităm de necazurile proprii şi facem astfel de manifestări cu un dublu sens: pe de o parte, educaţie medicală continuă, ne punem la punct, în interesul pacientului, pe de altă parte, ne adunăm, ne cunoaştem, ne solidarizăm, lucrăm în interesul nostru, ne punem de acord modul de a gândi“. Şi, dacă preşedintele Colegiului Medicilor din România face o astfel de constatare (şi nu este singurul), e un semn că la Brăila se întâmplă ceva. Dar şi un motiv să cercetăm fenomenul.

Economia sănătăţii

   Domnule profesor, conferinţele medicilor de familie brăileni chiar aduc o nouă simbolistică? Pe ce vă bazaţi? În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din România, aţi participat la multe alte reuniuni medicale reuşite.
  – La Brăila e altfel. Şi o spun în cunoştinţă de cauză, am participat şi la ediţii anterioare, cunosc şi ecourile acestor întâlniri. Colegii de aici izbutesc să dea un alt sens reuniunilor medicale, realmente reconstruiesc statutul medicilor de familie. Iar asta se simte.
   Pornind de la tema prezentării dv. – „De la drepturile omului la drepturile pacientului“ – aş dori să vă întreb: medicii de familie din România mai au drepturi?
   – În acest moment, dacă ne referim la medici, în general, particularizând cu medicii de familie, pot spune că ei nu mai au niciun drept decât acela de a-şi lua paşaportul şi a pleca în străinătate…
   Ce se poate face? Ce puteţi face din calitatea de preşedinte CMR?
   – Eu am început bătălia în aşa fel încât să existe un echilibru între drepturi şi obligaţii, statul să-şi asume responsabilitatea de a asigura starea de sănătate a populaţiei şi nu de a transfera această responsabilitate pe spinarea pacienţilor şi a medicilor. Politicienii trebuie să înţeleagă că fără o finanţare corespunzătoare şi fără o protecţie a drepturilor pacienţilor şi a drepturilor medicilor nu se pot dezvolta economia, societatea.
   Ce legătură există între economie şi drepturile medicilor şi pacienţilor?
   – Sunt studii foarte clare, multicentrice, care arată cât se poate de limpede: creşterea cu un an a speranţei de viaţă într-o zonă duce la creşterea produsului intern brut din acea zonă cu 5% şi a investiţiilor străine directe cu 9%; fiecare doreşte să-şi dezvolte o afacere într-o zonă în care oamenii nu-şi iau concediu de boală, nu sunt incapacităţi pe motive de boală care să fie plătite, nu e nevoie de tot felul de măsuri profilactice. Aşa încât, pornind doar de la cele câteva idei schiţate, sănătatea se dovedeşte cea mai productivă arie din domeniul economic.
   Sunteţi un apărător poate singular al drepturilor medicilor din România?
   – Nu sunt un apărător singular, în spate există şi alţii, poate că eu sunt vocea care apare, purtătorul de mesaj. Sunt foarte mulţi. Din păcate, unii nu au posibilitatea de a-şi spune punctul de vedere, în România există un anume snobism, inclusiv în mass-media, conform căruia numai cei cu anumite funcţii sunt deţinătorii înţelepciunii şi adevărului. Ei nu se uită la oameni poate mai retraşi, dar mult mai înţelepţi decât cei care apar pe sticla televizorului. Există şi o politică a pumnului în gură, o evoluţie către un stat autoritar, în care, imediat ce deranjezi o grupare sau alta, instituţiile te elimină. Trăim în România, într-o lume saturată cu astfel de probleme. Şi este o plăcută surpriză să vezi cum, la Brăila, o mână de medici de familie creează o altă atmosferă, pun altfel problemele, aduc an de an invitaţi care să prezinte deschis alte puncte de vedere, construind o nouă atitudine. Pun o nouă piatră la un zid pe care noi îl creăm în cadrul profesiei, un zid care să apere demnitatea profesiei medicale.
   Ce schimbări poate promova Colegiul Medicilor din România?
   – Vom solicita în continuare ca, prin ordonanţă de urgenţă, să fie introduse acele cerinţe trecute în noul proiect de lege: medicul să fie protejat împotriva atacurilor, să nu mai fie echivalentul unui funcţionar, să fie recunoscut ca făcând parte dintr-o profesie liberală. Şi cum demnitatea nu poate fi reală fără o stabilitate economică, vom începe şi o serie de discuţii cu Ministerul de Finanţe, în aşa fel încât, începând de acum şi până la 1 ianuarie, să crească veniturile medicilor rezidenţi, după care şi veniturile celorlalţi medici, ale tuturor medicilor, înţelegând prin asta că trebuie să impunem şi un venit minim garantat în medicina de familie.

Discernământ terapeutic

   Într-o prelegere despre hipertensiunea arterială rezistentă la tratament, prof. dr. Daniela Bartoş a dezvoltat, argumentând pe baza unor situaţii întâlnite în clinică, o serie de idei importante pentru medicii de familie. Par lucruri simple, dar nu e chiar aşa. În practica de zi cu zi se pot face adeseori greşeli. Medicii din spitale se întâlnesc cu pacienţii care „au beneficiat“ de ignoranţa unor colegi de breaslă. Cu eleganţă, fără să amintească de vina unor colegi, uneori chiar din spitale mari, au fost aduse în dezbatere idei importante pentru orice medic: discernământul în asocierea medicamentelor şi mecanismele care stau în spatele acestor asocieri, trecerea în reţete a unor medicamente care să compenseze efecte colaterale şi nedorite ale medicamentului de bază, indicaţiile sau contraindicaţiile impuse de patologii asociate, caracteristicile individuale ale pacientului.
   Pe la conferinţele organizate de medicii de familie din Brăila, în cele opt ediţii consecutive, au trecut mulţi invitaţi. Important este că organizatorii au ştiut să facă o selecţie şi să-i păstreze pe cei mai valoroşi. Este una din explicaţiile reuşitei acestor reuniuni medicale, în creştere calitativă de la un an la altul.

Coerenţă locală

   Prelegerile despre poziţia medicului de familie în sistemul medical olandez (dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu) şi despre participarea medicului de familie într-un program de prevenţie pentru vârstnici (prof. dr. Wim van den Heuvel) erau oarecum previzibile. Surpriza a venit din alte direcţii. Cele prezentate de invitaţii olandezi au trezit reacţia medicilor din ţară. Prin întrebări ori comentarii, aceştia căutau să evidenţieze diferenţele dintre haosul legislativ şi organizatoric din România şi starea de lucruri din Olanda, prezentate de vorbitori ca fiind perfecte. La noi, orice măsură pare mai degrabă dirijată împotriva medicilor şi pacienţilor. Dacă ar fi fost doar prezentările invitaţilor din ţară, părţile negative ale sistemului medical din România n-ar fi fost atât de evidente. Cele două intervenţii au acţionat ca un agent de contrast, evidenţiind leziunile organismului investigat. Şi au deplasat cumva comunicările, polarizându-le chiar şi pe cele strict ştiinţifice, medicale, către bolile societăţii româneşti şi, în subsidiar, bolile sistemului sanitar din România. Paradoxal, conferinţa de anul acesta de la Brăila a căpătat coerenţă şi „culoare“ locală tocmai datorită celor doi oaspeţi.
   Dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu ne-a oferit mai multe detalii despre prezentarea susţinută: „Fiecare cetăţean olandez are obligaţia să fie asigurat, cuantumul poliţei de asigurare este în jur de 100 de euro pe lună, dar există diferite pachete din care asiguratul poate alege. Se poate asigura oricine, chiar dacă are sau nu contract de muncă. (…) Există, la nivel comunitar şi de municipalitate, servicii preventive, de sănătate publică, unde medicul de familie se implică mai puţin, există asistenţa medicală primară – medicină de familie şi îngrijire la domiciliu, există fizioterapia, la care pacientul se poate duce fără trimitere de la medicul de familie, psihologul, la care pacientul se poate duce fără trimitere, moaşă… În Olanda, 30% din naşteri se petrec la domiciliu, cu sau fără asistenţa medicului de familie. În asistenţa medicală primară există şi stomatologie, igienistul… După care există acea asistenţă medicală secundară, care este departe de pacient, toate serviciile amintite sunt menite să întârzie prezentarea pacientului la spital, la acel eşalon secundar sau terţiar. Accesul se face numai cu trimitere de la medicul de familie. Pe lângă asistenţa medicală primară, există acea îngrijire de lungă durată, care se adresează nu numai vârstnicilor, dar şi altor grupe de populaţie cu nevoi speciale, cu diferite grade de dizabilitate. O paranteză: societatea olandeză a ajuns la un anumit grad de dezvoltare prin fărâmiţarea familiei – familiile nu mai cresc împreună, copiii nu mai au grijă de bătrâni, persoanele în vârstă nu mai locuiesc împreună cu copiii şi preferă să se mute în case rezidenţiale, unde beneficiază şi de o viaţă socială, pe lângă îngrijirea medicală. O altă caracteristică a sistemului medical olandez este acea îngrijire informală, voluntariatul. Foarte mulţi cetăţeni olandezi, aproape două milioane din cei 16 milioane de locuitori câţi are Olanda, se oferă voluntari“.

Baza specialităţii

   La sfârşitul lucrărilor, dr. Viorica Naumov, preşedinta Societăţii de Medicina Familiei/Medicină Generală Brăila, a formulat câteva concluzii.
   – Ne-am oprit anul acesta asupra temelor de prevenţie primară, baza specialităţii noastre – recomandări de vaccinare în pediatrie, sfaturi pentru inima ta, siguranţa pacientului – completate de interesante comunicări de pneumologie, dermatologie, alergologie, oncologie, paliaţie.
   Ce ne puteţi spune despre Ziua „Ana Aslan“, ajunsă la a patra ediţie?
   – 2012 este Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţi între generaţii, astfel încât patologia vârstnicului a fost prezentă în mai toate lucrările conferinţei. Ziua „Ana Aslan“ s-a desfăşurat în parteneriat cu Fundaţia „Ana Aslan“, condusă de conf. dr. Luiza Spiru.
   Câteva nume de invitaţi cu prezentări utile medicilor de familie?
   – Suntem onoraţi că au răspuns invitaţiei noastre şi specialişti de elită ai medicinii româneşti. Dintre oaspeţii români îi menţionez pe prof. dr. Daniela Bartoş, dr. Valeria Herdea, dr. Cristina Isar, prof. dr. Gabriel Ungureanu, conf. dr. Ioana Alexa, prof. dr. A. G. Dimitriu, dr. Mihaela Filip-Ciubotaru, prof. dr. Elvira Craiu, prof. dr. Alexandru Ierima, dr. Dan Botezatu, dr. Mihaela Martius, dr. Lavinia Petre, dr. Gabriela Stoleriu, dr. Viorel Pătraşcu, dr. Mircea Bârsan. Au fost şi câteva prezentări inedite, alcătuind repere legislative ale activităţii noastre profesionale, prezentate de prof. dr. Vasile Astărăstoae, dr. Doina Mihăilă, dr. Paul Şerban.
   Ce anume vă dă putere să mergeţi mai departe?
   – An de an, conferinţa reprezintă o provocare pentru organizatori. Suntem încurajate şi motivate de ecourile favorabile şi de convingerea că evenimentul medical de la Brăila, alături de altele similare din ţară, reprezintă un pilon pentru ridicarea medicinii de familie la cote înalte de profesionalism. E adevărat, n-am fost singură, am avut alături colegele din echipa de organizare – dr. Ileana Brînză, dr. Marcela Vasilescu, dr. Daniela Măciucă şi dr. Zoica Brăileanu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe