Dincolo de o carieră plină de împliniri ca medic primar dermatolog, dr. Mihaela Leventer a lansat un business de succes în domeniul medical, Dr. Leventer Center. Ne-a povestit că perseverenţa, entuziasmul și curiozitatea au însoţit-o de-a lungul carierei și au determinat-o să evolueze.

Care este poziţia doamnelor în medicina de astăzi?

Medicina s-a feminizat semnificativ. Chiar și în specialităţile medicale chirurgicale dominate de bărbaţi găsim acum femei gata să se dedice total meseriei. În dermatologie cu greu pot găsi să angajez un bărbat! Meseria mea este percepută în România ca o specialitate comodă și care nu produce stres, nu are gărzi, nu se confruntă decât arareori cu situaţii grave și are și o dimensiune estetică. De aceea este aleasă în special de femei.

Totuși, în majoritatea clinicilor, șefii sunt bărbaţi! Asta arată că suntem încă în urmă în ceea ce privește egalitatea de șanse. În ţările vestice, și mai ales în SUA, meseria de dermatolog este dominată de bărbaţi și este cotată între primele cinci opţiuni la rezidenţiat, deoarece este o profesie independentă foarte bine plătită.

De la prima femeie medic din România, Maria Cuţarida-Crătunescu – într-o vreme când femeile de-abia terminau opt clase și nu aveau drept de vot –, și până în vremurile noastre, schimbarea este majoră. Fetele învaţă ușor, sunt capabile de sacrificii, sunt empatice și foarte potrivite profesiei de medic. Femeile medic reușesc să împletească meseria cu viaţa de familie.

Cum aţi reușit să îmbinaţi viaţa de familie cu cea profesională?

Când există dragoste, încredere, prietenie, lucrurile merg ușor. Eu am o activitate intensă, soţul meu, arhitect, are un program lejer. Acest lucru îi permite să fie mereu lângă mine. Ne-am sprijinit reciproc, împărtășim aceleași valori, avem aceleași gusturi. Cred că ne-am completat unul pe altul și am mers împreună pe același drum. Asta este cheia înţelegerii.

Secretul unei afaceri reușite

Care sunt secretele dezvoltării unei afaceri de succes în domeniul medical?

Perseverenţa și entuziasmul, curiozitatea și cutezanţa de a intra în luptă. Am compensat obstacolele și greutăţile cu încredere, răbdare și migală. Am crescut treptat, pornind de la scris reţete, până la a avea propriile săli de tratament, propriul laborator, propria sală de operaţii, propria clinică. Am investit tot ce am câștigat în calitatea actului medical, în învăţare și modernizarea profesiei mele. Mi-am urmat visul de a produce o schimbare în bine într-un domeniu dinamic și frumos. Am învăţat mult și am transmis cunoștinţele mele către cei mai tineri, am creat o echipă și am crescut treptat, organic și cu trudă.

Medicul poate fi un bun antreprenor, poate crește activitatea până la un punct când trebuie să lase loc profesioniștilor în managementul afacerii medicale, pentru că ei știu să o facă cel mai bine. Am norocul să fiu ajutată de o echipă excepţională, cu care împărtășesc aceleași valori de competenţă și calitate. Succesul este construit împreună.

Care au fost cele mai mari provocări profesionale?

Mi-am propus să practic o meserie ca în vest, să-mi construiesc cel mai bun loc de muncă. Am dezvoltat o clinică de dermatologie de avangardă care să acopere atât partea clinică, pe cea chirurgicală și pe cea estetică. Am dezvoltat chirurgia dermatologică în România, am preluat din SUA procedura cea mai valoroasă pentru tratamentul cancerelor de piele – microchirurgia Mohs – și m-am specializat în ea, dând astfel șansă vindecării pacientului cu cancer de piele. Am învăţat și am dovedit că merit să fiu recunoscută internaţional ca trainer.

Am deschis calea procedurilor estetice dermatologice în România și am ajuns ceea ce se cheamă un centru de referinţă.

Am ajuns să conduc o superechipă de profesioniști dermatologi, cea mai mare din ţară în acest moment în mediul privat, și sunt mândră de competenţa lor. Drumul până aici nu a fost, desigur, neted, dar pas cu pas am consolidat un grup profesional de excepţie.

Ce mesaj le transmiteţi  tinerelor doamne și domnișoare care au ales o carieră în medicină?

Medicina trebuie făcută cu pasiune, cu empatie pentru omul bolnav, curiozitate pentru progresul care se produce permanent, cu acurateţe și atenţie, cu voinţă și dedicare. Femeile medic aduc un plus de delicateţe, dar și de determinare și sunt capabile să fie strălucitoare în haina albă a profesiei.

Medicina s-a feminizat semnificativ, chiar și în specialităţile medicale chirurgicale dominate de bărbaţi găsim acum femei gata să se dedice total meseriei. (Dr. Mihaela Leventer)

Echilibru în poziţiile de conducere

Medic specialist Chirurgie generală, dr. Miana Gabriela Pop ne-a povestit despre cât de importantă este chirurgia în viaţa sa și despre asociaţia pe care a înfiinţat-o pentru a onora femeile chirurg. Spune că în prezent există o situaţie echilibrată în ceea ce privește distribuţia funcţiilor de conducere între cele două sexe, însă remarcă proporţia scăzută a cadrelor medicale feminine în Europa.

Cum vedeţi evoluţia și modificarea statutului femeilor în medicină de-a lungul anilor?

Poziţia doamnelor în medicină s-a schimbat, cu siguranţă, în de­cursul timpului. Azi nu mai vorbim de îngrădirea accesului la educaţie sau de ascunderea identităţii pentru practicarea meseriei (1865, dr. James Barry). Metafora „The Leaky Pipeline” a fost folosită pentru a atrage atenţia asupra abandonului sau pierderii unui număr considerabil de persoane de sex feminin talentate, în diferite stadii ale dezvoltării profesionale și academice (cel mai adesea, în timpul rezidenţiatului sau în perioada post-doctorală).

Deși cauzele exacte ale acestui fenomen nu sunt detaliate, anumite situaţii au fost identificate ca bariere sau provocări: incertitudine în ceea ce privește evoluţia carierei; lipsa apartenenţei la un grup profesional; „the glass ceiling effect” – imposibilitatea resimţită în atingerea anumitor calificări profesionale sau titluri academice, în angajare sau promovare; sindromul impostorului (dificultatea persoanelor cu performanţe profesionale ridicate de a-și asuma și accepta realizările ca parte a calificării proprii, și nu datorate șansei sau norocului).

Astfel, deși asistăm la o creștere a numărului persoanelor de sex feminin care finalizează pregătirea universitară medicală, această creștere nu se regăsește și la locul de muncă, în Europa, sub 35% din cadrele medicale fiind de sex feminin.

Cum aţi reușit dv. să îmbinaţi viaţa de familie cu cea profesională?

Cu mult ajutor și susţinere din partea familiei! Și cu sentimentul că niciun sacrificiu nu e resimţit ca fiind prea mare dacă îţi urmezi visul.

Susţinere pentru femeile chirurg

Ce își propune Asociaţia Femeilor Chirurg din România?

Asociaţia Femeilor Chirurg a fost creată pentru persoanele tinere, în număr tot mai mare, care doresc să urmeze o carieră în domeniul chirurgical și care pot beneficia, astfel, de o structură organizaţională care să le susţină iniţiativa, să vină în sprijinul dezvoltării lor profesionale, să creeze comunităţi și să promoveze modele feminine de lideri în domeniul medical.

Cele trei direcţii mari spre care se îndreaptă activităţile asociaţiei sunt: organizarea de webinarii și cursuri practice cu specific chirurgical, facilitarea participării la congrese internaţionale prin oferirea de discounturi ale taxelor de participare, dar și obţinerea de protocoale de colaborare cu spitale din Europa în vederea realizării unor programe de fellowship.

Care au fost cele mai mari provocări profesionale?

Cea mai mare provocare profesională resimţită la finalul perioadei de rezidenţiat a fost, cu siguranţă, dezvoltarea identităţii profesionale. Finalizarea studiilor doctorale și activitatea de predare au fost și ele, la un moment dat, provocări. Nu în ultimul rând, consider că e o provocare zilnică să încercăm să ne păstrăm optimismul, dar și să ne acceptăm eșecul ca parte integrantă a activităţii. Un citat din Henry Ford care îmi place spune așa: „Indiferent ce crezi că poţi sau că nu poţi, în orice caz ai dreptate!”. Dar nu ar merita să încerci?

Cariera și viaţa de familie fac casă bună împreună

Atunci când o femeie este puternică, ea poate să aibă o carieră și o viaţă de familie împlinite, crede conf. dr. Carmen Orban, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă. A condus cu succes Institutul Clinic Fundeni, iar în prezent este director general al Grupului Monza.

Aţi avut un model în viaţă?

Modelul meu clar a fost familia mea, unde întotdeauna a existat performanţă medicală, preocupare pentru sănătatea oamenilor, precum și iubire, timp pentru educaţia și bucuria noastră, a copiilor din familie. Părinţii mei, amândoi medici, au demonstrat că poţi să ai o carieră de succes în domeniul medical și managerial și să o îmbini perfect cu viaţa de familie. Când o femeie este puternică, un medic desăvârșit, o mamă ireproșabilă și un om bun, atunci poate să arate că există și carieră de succes, și viaţă de familie.

Cum vedeţi poziţia doamnelor în medicină în 2022?

Dintotdeauna femeile au avut un rol important în medicină, ele au fost prezente în toate ramurile și specialităţile medicale într-un număr foarte mare. Astăzi vedem femei abordând specialităţi extrem de grele, precum ortopedia, neurochirurgia, și nu sunt puţine cele care aleg aceste căi. Important este că vedem femei în toate posturile de conducere, precum șef de secţie, șef de clinică. Numărul lor este impresionant, iar în ultima perioadă a crescut semnificativ. Poate chiar am ajuns să fim la egalitate cu bărbaţii în poziţiile de top din managementul sanitar. Este un lucru normal, pentru că femeia, prin natura ei, are talente de gospodină și dacă îmbini bunul-simţ cu talentul de gospodină și cu talentul în medicină, nu ai cum să nu ai succes garantat, după părerea mea.

Care este cheia succesului?

Întotdeauna trebuie să fie convinse că există succes în carieră și în viaţa de familie – ele pot fi îmbinate cu ușurinţă. Cred că dacă te gândești că în patul în care ai un bolnav pe care îl tratezi și în faţa căruia te străduiești să oferi ce este mai bun, dacă tu ţii cont că în acel pat poate să fie o persoană importantă pentru tine, nu ai cum să nu faci performanţă și să dai ce este mai bun din tine. Eu cred că am avut succes și în viaţa de familie, deoarece copiii mei sunt empatici, performeri, ceea ce arată că se pot face amândouă.

Citește și: Vindecând cu grație - interviu cu profesorul Lynda Wyld, chirurg oncoplastician