Metodologia de examinare a rămas neschimbată faţă de cea din anii trecuţi, concursul constând într-un test-grilă cu 200 de întrebări, pentru fiecare domeniu – medicină, medicină dentară și farmacie –, pe o durată de patru ore. Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional, pentru fiecare domeniu. Testul-grilă pentru fiecare domeniu este unic la nivel naţional, indiferent de centrul universitar în care se desfășoară examenul. Locurile și posturile publicate pentru ediţia de anul acesta pot fi regăsite pe site-ul oficial, rezidentiat.ms.ro.

      Anul acesta, autorităţile au anunţat suplimentarea locurilor și posturilor, având în vedere situaţia epidemiologică și deficitul de personal medical de la nivel naţional. Specialităţile declarate ca fiind deficitare sunt: anestezie și terapie intensivă, boli infecţioase, cardiologie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, chirurgie pediatrică, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, epidemiologie, expertiza medicală a capacităţii de muncă, gastroenterologie pediatrică, hematologie, igienă, medicină nucleară, medicină de urgenţă, medicină de laborator, microbiologie medicală, nefrologie pediatrică, neonatologie, neurologie pediatrică, oncologie medicală, ortopedie pediatrică, oncologie și hematologie pediatrică, pediatrie, pneumologie, pneumologie pediatrică, radiologie-imagistică medicală, radioterapie, sănătate publică și management.

Locuri suplimentare, dar mai puține

       Ulterior au fost publicate posturile și locurile scoase la concurs, însă candidaţii au observat că acestea sunt într-un număr mai mic cu 1.000 comparativ cu cele scoase în 2020. Cele mai multe locuri sunt și anul acesta în București, 1.015, Capitala fiind urmată de Iași, cu 490 de locuri. La nivel naţional pentru domeniul medicină sunt 3.672 de locuri pentru rezidenţi. Comparativ, anul trecut au fost scoase la concurs 4.645 de locuri la medicină, iar la anestezie-terapie intensivă, cea mai solicitată specializare în pandemie, numărul de locuri a scăzut de la 278, câte erau scoase la concurs anul trecut, la 153 anul acesta.

       Cătălin Babiţă, student și reprezentant în Consiliul și Senatul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, consideră că, având în vedere că există precedent pentru un examen de rezidenţiat organizat bine în pandemie, nici acum nu ar trebui să fie probleme din acest punct de vedere. Însă acesta consideră că „o problemă în momentul de faţă poate fi numărul mic de locuri, dar care, probabil, la suplimentare, va fi exact cât numărul studenţilor care promovează, lucru reglementat în 2019 prin iniţiativele FASMR (Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină)”.

Metode moderne de pregătire

      Toţi cei care au trecut prin acest examen spun că materia este multă, stufoasă și îi sfătuiesc pe colegii mai mici să se apuce din timp de învăţat. Însă, dacă în urmă cu zece ani proaspeţii absolvenţi se pregăteau doar cu ajutorul cărţilor împrumutate de la bibliotecă, acum există o multitudine de platforme online, prin intermediul cărora absolvenţii pot urmări materiale video sau pot efectua grile. Despre acest domeniu ne-a vorbit Mihai Voinea, cofondatorul platformei Grile-Rezidentiat.ro. Înfiinţată la 19 octombrie 2015, folosind tehnologia platformei Grile-Admitere.ro (pregătire pentru admiterea la medicină) „ideea a apărut iniţial dintr-o dorinţă de a eficientiza procesul de verificare a cunoștinţelor, dat fiind faptul că pe hârtie durează foarte mult să te verifici și nici nu îţi poţi vedea evoluţia prin grafice create automat. Pe hârtie nu ai nici componenta socială, să discuţi grilele complexe, nici modul de reparcurgere a grilelor greșite, nici simulări automate, de exemplu. Cu alte cuvinte, ne-am dorit să schimbăm paradigma prin care se învaţă pentru rezidenţiat”, a explicat Mihai Voinea.

Gamă generoasă de funcții și opțiuni

       Evoluţia pozitivă a platformei a fost evidentă de-a lungul timpului. Numărul de utilizatori a crescut constant, de la câteva sute în primele luni, la câteva mii deja în cel de-al doilea an de la lansare, a subliniat Mihai Voinea: „În prezent, ne îndreptăm cu pași repezi spre atingerea pragului de 64.000 de utilizatori – și ne mândrim cu faptul că mai mult de două treimi dintre candidaţii care susţin concursul naţional de rezidenţiat folosesc Grile-Rezidentiat.ro în pregătirea lor”.

      Pentru a ţine pasul cu noutăţile, platforma este actualizată și optimizată constant, iar utilizatorii au o gamă generoasă de funcţii și de opţiuni. „Rata de succes a celor care rezolvă teste din cele aproape 20.000 de grile disponibile din noua bibliografie se situează la cote înalte. Oamenii iau rezidenţiatul cu punctaje mari”, a adăugat acesta. De asemenea, alături de grilele propriu-zise, Grile-Rezidentiat.ro oferă și podcast-uri, articole scrise pe diferite teme (psihologie, time management, istorie, sociologie, dezvoltare personală, statistici, situaţii cu privire la oportunităţile viitoare etc.). „Anual, primim sute de mesaje de feedback după rezidenţiat – și de fiecare dată primim mulţumiri sincere. Asta ne împinge înainte și ne motivează”, spune Mihai Voinea.

       O particularitate a platformei, explică acesta, o reprezintă oportunitatea folosirii BIOMAP (aflat sub tutela aceleiași companii care deţine Grile-Rezidentiat.ro), cu tot ceea ce înseamnă învăţare modernă cu ajutorul modelelor 3D.

Învăţarea activă, utilă în pregătire

Multe articole vorbesc despre învăţarea activă ca fiind cea mai eficientă metodă de retenţie a informaţiei, însă, uneori, ea nu este suficientă.

Doctorul Horea-Constantin Chirilă, medic rezident neurologie pediatrică anul I și președinte al Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenţi, a oferit câteva sfaturi pentru cei care se pregătesc să susţină acest examen. La vremea aceea, el a subestimat volumul și dificultatea informaţiei și a început să se pregătească pentru examen în luna mai. Își sfătuiește însă colegii care vor susţine examenul în viitor să înveţe din timp: „Știu că este cel mai comun sfat primit, dar în acest caz este singurul care face diferenţa. Nu este un examen la care te poţi baza pe memoria de scurtă durată (care de multe ori ne-a salvat în facultate) și la care poţi trece o dată prin materie cu o lună înainte de examen. Este mult prea multă informaţie de citit, procesat și – din păcate – de învăţat pe de rost”.

Aplicarea unui concept

        Doctorul Chirilă a subliniat însă, că pregătirea din timp nu poate fi făcută haotic: „Te poţi apuca cu un an înainte, cu unica strategie de a lectura materia de 20 de ori, iar în cele mai multe cazuri nu va fi eficient. Sunt foarte multe articole care vorbesc despre învăţarea activă ca [fiind] cea mai eficientă metodă de retenţie a informaţiei și care se rezumă la testarea constantă a cunoștinţelor pe parcursul studiului. Pentru mine a fost necesară o combinaţie de multiple metode de a mă expune la informaţia pe care trebuia să o reţin”.

        Își amintește că atunci când începea un capitol, iniţial se uita sau asculta rezumatul acestuia, cu ajutorul clipurilor realizate de MedTinker. Uneori făcea acest lucru în mașină sau în transportul în comun, pentru a valorifica la maxim timpul. Ulterior se apuca să citească materia: „Mai întâi răsfoiam rapid (10 minute) capitolul, pentru a înţelege structura acestuia, apoi îl citeam lent, oprindu-mă pentru a căuta orice concept pe care nu l-am înţeles. Aici mă ajutau diverse video-uri explicative, precum materialele realizate de Osmosis, care prezentau pe scurt și dinamic anumite concepte. După finalizarea unui capitol, obișnuiam să înregistrez un rezumat al acestuia”.

Artificii de memorare

        Medicul recunoaște că această strategie de învăţare i-a fost utilă. A înregistrat aproape fiecare capitol, „povestit” pe scurt, cu diverse elemente amuzante și cuvinte-cheie care l-au ajutat să acceseze informaţiile în momentele în care nu mai avea energia sau posibilitatea să citească, dorind să revizualizeze structura. După aceea, spune el, a urmat partea „amuzantă-frustrantă: rezolvarea gri­lelor de pe Grile-rezidentiat.ro: „A fost foarte utilă pentru învăţarea activă. În final, după rezolvarea  unui număr satisfăcător de grile, treceam la ultimul pas: crearea de flashcard-uri cu informaţii scurte (mai ales cele dificil de reţinut), cu aplicaţia Anki. Pe acestea le foloseam înainte de culcare, trecând aproape în fiecare seară prin ele”. Acest  parcurs a fost urmat pentru fiecare capitol. Recunoaște însă cu regret că nu a reușit să beneficieze la maximum de înregistrările/flashcard-urile create, din cauza timpului scurt.

       Pe de altă parte, spune doctorul Chirilă, un dezavantaj major al acestui examen îl constituie faptul că „formatul examenului și al materiei nu ne-a permis utilizarea algoritmilor de diagnostic și a gândirii medicale, dezvoltate teoretic în facultate. De aceea nu l-am putut numi un examen greu, ci un test suprem al memoriei. Memorie care se consolidează lent și, cum spuneam, pornind la drum din timp”.

Finalizează lucrarea de licenţă cât mai repede; e un stres suplimentar și o lună salvată din timpul de învăţat. (Dr. Horea Chirilă)

Un test de memorie și atenţie

       Mădălina Iftimie, medic rezident endocrinologie anul I, care a obţinut un punctaj mare la acest examen, ne-a povestit și ea cum a reușit să treacă cu brio această experienţă: „Examenul de rezidenţiat nu reprezintă doar câteva ore într-o zi foarte stresantă din viaţa unui student, ci este o etapă, iar acest examen nu testează doar cunoștinţe, este mai mult un test de atenţie, de memorie și concentrare și presupune un grad de stabilitate emoţională și psihică care ar trebui cultivată în lunile dinaintea examenului”.

       Potrivit acesteia, efortul dedicat pregătirii trebuie să fie dozat, să se consume în etape și, foarte important, trebuie să conţină și perioade de relaxare, exerciţii de mindfulness, care să ne reamintească faptul că examenul în sine nu este un scop, ci un mijloc prin care putem să ne alegem o cale de urmat în viitor.

       Cât despre timpul pe care l-a dedicat pregătirii, Mădălina Iftimie spune că a început să parcurgă materia pentru examen cu aproximativ șapte luni înainte, cu câteva întreruperi pentru a finaliza lucrarea de licenţă. Un element particular, pe care ea l-a considerat un avantaj, a fost faptul că a doua jumătate a anului șase de facultate s-a desfășurat integral online, ca urmare a pandemiei de COVID-19: „Ne-a permis să ne conservăm energia și să alocăm mai mult timp învăţatului pentru examen. Totuși, din perspectiva mea, cele mai importante luni sunt cele trei dinaintea examenului, când repetarea informaţiilor ar trebui să alterneze cu rezolvarea a cât mai multe teste grilă”.

       Reluarea materiei este și ea un element-cheie în pregătirea pentru examen, iar numărul de repetări poate fi stabilit prin rezultatele testelor de pe site-urile dedicate acestui examen. „Eu am repetat materia de trei ori, cu accentuarea unor noţiuni care mi s-au părut dificile, însă procesul de învăţare este diferit pentru fiecare. Sfatul meu pentru absolvenţii care vor susţine examenul de rezidenţiat este să își accepte emoţiile și temerile legate de acest examen, care vor fi intense și iminente, să își găsească propriul ritm de învăţare și propriile surse de energie și motivaţie pentru acest efort lung și epuizant, iar în final să fie încrezători că vor reuși să obţină ce și-au propus. Mult succes!”, a conchis Mădălina Iftimie.

E imposibil de stabilit o formulă universală de succes. (Dr. Mădălina Iftimie)