Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Salvamont, paramedicii muntelui: ei veghează când lumea se distrează

Viața Medicală
L. Budin vineri, 24 decembrie 2021

Când zici sărbători de iarnă, zici și distracţie pe pârtie sau drumeţii. Pentru salvamontiști, paramedicii muntelui, perioada dintre Crăciun și Revelion e însă una de foc.

interventie2

Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România și director al Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, vorbește despre provocările meseriei.

Fix în urmă cu 37 de ani, la Rânca, Sabin Cornoiu, aflat atunci în fruntea proaspăt înfiinţatei echipe Salvamont Gorj, participa la prima lui acţiune de salvare. De Revelion, cineva a observat că lipsesc două persoane de la masa festivă. Noaptea era senină, iar salvatorii au dat de urmele celor dispăruţi – doi bărbaţi care își puseseră-n gând să se caţere, „ca-n armată”, pe un vârf din apropiere. Rătăciţii au fost găsiţi pe la 4 dimineaţa și au fost transportaţi la cabană. Unul a apucat să îngaime: „Suntem toţi trei?”. Așa că salvatorii au luat din nou nămeţii în piept: când s-a luminat de ziuă, l-au găsit și pe ultimul răzleţit.

„A fost o acţiune de circa nouă ore, cu mulţi kilometri de mers prin zăpadă. Deci, dacă prinzi o acţiune de genul ăsta la început de drum, nu te mai lași de carieră”, zâmbește Sabin Cornoiu.

Organizare brici

Pentru șeful Salvamont România, sărbătorile de iarnă înseamnă, în primul rând, organizare ca la carte: „Gestionez atent resursele umane și am permanent două echipe operative de intervenţie: una în zona de foc, la Rânca – în perioada de vârf, staţiunea are și 15.000 de turiști –, și alta pentru restul judeţului Gorj, unde există foarte multe structuri de primire din care turiștii se răspândesc pe munte, în zilele acelea de vacanţă”.

Peste tot, în ţară, se acţionează la fel: fiecare serviciu Salvamont se împarte în două echipe. Una intervine în prima parte a sărbătorilor, cealaltă – în perioda din preajma Anului Nou. Se lucrează la turaţie maximă, fiindcă accidente se produc peste tot și în fel și chip.

interventie3

Și nu, nu există nici Crăciun, nici Revelion pentru cei aflaţi la datorie. „Ziua stăm pe pârtii, iar noaptea acţionăm în ture, fiindcă suntem echipe de prim-răspuns la toate evenimentele care apar la nivelul structurii de primire turistică”, spune Sabin. Și explică: „Putem să alergăm o noapte întreagă pentru lucruri care nu sunt specifice accidentului montan: unii fac abuz de mâncare, de alcool, de alte substanţe, un bucătar se taie la mână, o femeie naște prematur... La trecerea dintre ani, am avut intervenţii în accidente grave cu elemente pirotehnice. Spre exemplu, un bărbat căruia i-a explodat petarda în gură – s-a aplecat să vadă de ce nu se declanșează. Când au loc evenimente neprevăzute, noi suntem cei pe care-i cheamă oamenii, prin apel la Dispeceratul Naţional sau la 112”.

pe-partie

Cursuri pentru medici

Activitatea la altitudine presupune patrularea preventivă, deplasarea la locul unde se găsește accidentatul, acordarea primului ajutor și transportul persoanei până la prima unitate medicală sau până la ambulanţa sosită în sprijin. Prin urmare, ca să facă faţă provocărilor zilnice, un salvamontist trebuie să aibă nu doar formă fizică, echipament adecvat și cunoștinţe temeinice despre munte, ci și pregătire de paramedic.

„În cadrul celor doi ani de pregătire profesională, salvatorul montan urmează un modul de prim ajutor, iar după absolvirea cursurilor, mai face un modul suplimentar, în sistemul de formare SMURD”, explică Sabin Cornoiu.

Pe lângă pregătire, succesul misiunilor de salvare este dat de conlucrarea cu alte structuri specializate din domeniul medical – cu Ambulanţa, cu SMURD și cu unităţile de primiri urgenţe din spitale –, la fel și de colaborarea cu medicii voluntari, subliniază șeful Salvamont România. „La ora actuală, au loc discuţii la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ca să pregătim un modul cu un minimum de cunoștinţe pentru medicii care vor lucra pe elicopterele de intervenţie montană și pentru cei care vor să vină voluntari alături de noi. Îi vom învăţa să coboare în rapel, să urce pe cordelină, să meargă pe un teren accidentat, lucruri care să le asigure un acces relativ ușor pe munte. Iar noi ne alegem cu sprijin medical la un nivel superior”, arată Sabin Cornoiu.

În ţară, echipele Salvamont colaborează cu circa 50 de medici voluntari. Mulţi ni se alătură în perioada de facultate, de rezidenţiat, dar avem și medici care sunt dedicaţi pe termen lung. Dacă sunt iubitori de munte, rămân cu noi mai mult timp. (Sabin Cornoiu)

Aflux de turiști în pandemie

Te-ai fi așteptat ca, în pandemie, numărul accidentelor pe munte să fie mai mic, însă a fost exact contrariul. „Ultimii doi ani au fost mult mai agitaţi fiindcă, nemaiputând să iasă din ţară, românul a descoperit zona montană. Este și un lucru îmbucurător, vara am avut extraordinar de mulţi turiști, ceva ce n-am mai întâlnit”, spune Sabin Cornoiu.

pe-partie3

Pentru salvamontiști, o provocare, în context pandemic, a fost să-și adapteze măsurile de acordare a primului ajutor. Spre exemplu, s-a renunţat la respiraţia gură la gură: aerul e insuflat accidentatului prin intermediul unui balon special, care trebuie dezinfectat după fiecare utilizare.

„Am fost nevoiţi să investim foarte mult în dezinfectanţi, în măști, în teste COVID – deci în echipamente pe care, până acum, nu prea le-am folosit, a trebuit să adaptăm și bugetele”, spune Sabin Cornoiu.

Tot în ultima perioadă, salvamontiștii au ajutat și la transportul unor pacienţi COVID-19 din cătune izolate.

Salvare cu drona

În perioada de după Revoluţie, activitatea Salvamont a evoluat progresiv, dar în ultimii patru-cinci ani, dezvoltarea a fost explozivă. „Până nu demult, baza meseriei erau aptitudinile sportive și echipamentele specifice, dar acum am introdus și elemente de înaltă tehnologie”, subliniază Sabin Cornoiu.

pe-partie1

„Anul acesta, în premieră naţională, am introdus sistemul de căutare în avalanșă RECCO. Există trei sisteme de căutare în avalanșă, cu DVA (Detector Victime Avalanșă), cu câini specializaţi și cu acest nou sistem. Le avem acum pe toate și am reușit să închidem un cerc. Fiindcă, indiferent de tipul de echipament cu care este dotat cel surprins de masa de zăpadă, noi avem cu ce să intervenim.”

Mai nou, salvamontiștii români testează o metodă inedită de depistare a victimelor și de transport de echipament, inclusiv medical. La începutul lui 2022, va intra în funcţiune un dispecerat naţional de căutare-salvare cu ajutorul dronelor, ţara noastră urmând astfel să se numere printre primele trei din lume care implementează un astfel de sistem.

„Cu ajutorul dronelor, vom primi informaţii din întreaga ţară, nu numai din zona montană, le vom prelucra și, în decurs de câteva minute, vom putea spune dacă în zona de căutare există elemente care să indice că acolo se află un dispărut”, explică Sabin Cornoiu.

salva-drona

În slujba binelui

Care este bilanţul intervenţiilor în 2021? „N-am tras încă linie, dar în ultimii cinci ani am salvat circa 7.000 de persoane anual”, spune șeful salvamontiștilor. „Îngrijorător e faptul că accidentele petrecute în restul zonei montane au ajuns să aibă cam aceeași pondere cu cele care au loc pe pârtie. Numărul de turiști care merg pe munte a crescut, gama de activităţi sportive s-a diversificat, și asta generează și evenimente nedorite. Au luat amploare maratoanele montane, concursurile de mountain bike, plimbările cu ATV-ul, iar la acest ultim capitol, am văzut accidente înspăi­mântătoare”, spune Sabin.

Accidentele, trebuie spus, îi marchează inclusiv pe salvatorii montani. „Intervenţiile noastre sunt de mai multe tipuri: unele au grad de tehnicitate înalt, altele ne epuizează fizic. Și mai e categoria cu o încărcătură psihică foarte mare: salvezi un om pe care-l cunoști, un copil, o persoană care e într-o stare atât de rea, că doar inima îi mai bate”, explică Sabin.

În ciuda tuturor eforturilor fizice și psihice, salvatorii continuă să-și facă treaba. „Spiritul ăsta, de a face bine și de a ajuta – asta e esenţa activităţii noastre. Nu ne facem meseria nici din motive financiare, nici pentru glorie, fiindcă nu ne ridică nimeni statuie. În clipa în care iubești muntele și ai decis să-ţi pui toate cunoștinţele dobândite în slujba salvării de vieţi – atunci ești salvamontist adevărat.”

În ţară, există 24 de servicii publice judeţene Salvamont și 18 servicii publice locale, finanţate de consiliile judeţene, respectiv, de primării. La partea de coordonare pentru acţiuni de mare amploare, în care se impune conlucrarea cu mai multe structuri, serviciile Salvamont sunt subordonate Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. „DSU ne ajută în pregătirea cu salvarea aero, ne pune la dispoziţie elicoptere și ne sprijină cu accesul în cadrul sistemului de formare SMURD”, spune Sabin Cornoiu.

Sabin-cornoiu
Sabin Cornoiu

 

Lege și profesie

Salvamont România înseamnă Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), care are mai multe scopuri. Unul este legat de formarea profesională a membrilor săi, altul e de a emite norme tehnice și de a participa la procesul legislativ specific. „Am reușit, de-a lungul anilor, să emitem acte normative foarte importante pentru desfășurarea activităţii noastre, de salvare montană și speologică. Spre exemplu, am elaborat proiectul Legii câinilor Salvamont – act normativ care a fost adoptat în 2019”, spune Sabin Cornoiu. „Încercăm să ne menţinem activitatea la un nivel cât mai înalt, atât ca eficacitate, cât și ca popularitate în rândul cetăţenilor. Oamenii trebuie să înţeleagă că noi nu suntem cei care impun restricţii: suntem prietenii lor pe cărările munţilor, suntem acolo să-i ajutăm.”

caine-avalansa

Etichete: salvamont turism montan

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.