Cum se pot valorifica oportunitățile
de finanțare în domeniul medical
S-a scurs aproape o treime din timpul pentru exercițiul financiar
2014–2020, așa că momentul este prielnic pentru a evalua ce s-a întreprins până
în prezent, dar și pentru a trece în revistă posibilitățile de utilizare a fondurilor.
Experiența perioadei anterioare, în care rata generală de absorbție efectivă a fondurilor
(și ne referim aici la fondurile structurale) nu a depășit 70%, conform paginii
oficiale a Ministerului Fondurilor Europene, cu variații importante de la un program
operațional la altul, ne-a arătat că lucrurile pot – și ar trebui – să fie făcute
mai bine.
Referindu-ne la domeniul medical, la îngrijirile de sănătate și la
menținerea unei bune stări de sănătate a populației, chiar dacă fondurile nerambursabile
nu pot să acopere toate nevoile financiare ale sistemului, ele ne pot totuși ajuta
într-o măsură consistentă. Există deja o serie de activități la care se pot depune
proiecte sau a căror deschidere este preconizată pentru următoarele luni, sunt însă
altele pentru a căror demarare este necesar ca autoritățile centrale (în cazul nostru,
Ministerul Sănătății) să ducă la îndeplinire condițiile impuse de Comisia Europeană
la semnarea acordului de parteneriat pentru acest exercițiu financiar. Pentru accesul
la 8,25 miliarde de euro, banii repartizați programului operațional dezvoltare regională
(POR), din care 6,7 miliarde reprezintă sprijinul UE, în mod concret la 743,45 milioane
de euro destinați axei prioritare 8 – „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale“ (AP8), trebuie finalizată,
cel mai târziu până la sfârșitul lui 2016, cartografierea nevoilor medicale din
România, astfel încât distribuirea resurselor financiare să poată fi direcționată
prioritar acolo unde este mai mare nevoie de ele.
După cum spunea dr. Corina Pop, secretar de stat în Ministerul Sănătății,
la o conferință desfășurată recent, având ca subiect tocmai îmbunătățirea stării
de sănătate a populației cu ajutorul banilor europeni, deja există zone în țară
care au căpătat experiență în scrierea de proiecte ce ajung să fie aprobate, dar
acolo nevoia reală de activități finanțate cu bani europeni este deja mult mai mică
decât în alte părți și este necesară o privire de ansamblu a autorităților centrale,
astfel încât situația să se echilibreze. Deja au fost impuse astfel de limitări
regionale și în cazul altor programe, pentru care regiunea București-Ilfov, mai
dezvoltată, este exceptată de la finanțare, proiectele putând să fie depuse doar
de potențiali beneficiari din celelalte șapte zone de dezvoltare ale României. Ar
mai fi de menționat că 150 de milioane de euro din bugetul POR și o contribuție
identică din partea statului român sunt banii destinați construirii a trei mari
spitale regionale la Cluj, Iași și, respectiv, Craiova.
Investițiile în infrastructură
Analizând tipurile de activități pentru care se poate solicita finanțare
fie la nivel național, prin ministerele de profil și autoritățile de management,
fie direct la nivel european, prin intermediul organismelor acreditate și al instituțiilor
care gestionează respectivele bugete, identificăm câteva categorii mare de investiții.
Având un impact relativ rapid atât asupra pacienților, cât și asupra profesioniștilor,
investițiile în infrastructură beneficiază de multiple instrumente de intervenție.
Cel mai important dintre acestea este AP8 din POR, ce are ca beneficiari autoritățile
publice locale în subordinea cărora se află spitalele, singure sau în parteneriat
cu MS, și care urmează să finanțeze, în afară de construcția și dotarea spitalelor
de urgență regionale, și proiecte vizând reabilitarea, modernizarea, extinderea
sau dotarea infrastructurii ambulatoriilor de specialitate și a unităților de primiri
urgențe. O categorie aparte este construcția, modernizarea, extinderea și dotarea
centrelor comunitare integrate socio-medicale, acestea putând primi finanțare prin
AP8, dar și prin AP9 – „Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității“
și prin două măsuri ale programului operațional capital uman (POCU), de dezvoltare
locală integrată în comunitățile marginalizate rome și non-rome, deschise până la
1 august 2016.
Intervenții asupra clădirilor spitalelor se pot face prin POR în
cadrul AP3, măsura 3.1 – „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente
a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor“, care presupune efectuarea
de lucrări de reabilitare termică, sau, acolo unde spitalele și ambulatoriile își
desfășoară activitatea în clădiri încadrate în categoria de monument istoric, prin
AP5, domeniul de intervenție 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural“, aflat deja în desfășurare, proiectele putând
fi depuse până la 25 noiembrie 2016.
În cadrul POR, instituțiile de învățământ superior au la dispoziție
AP10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale“, care presupune investiții pentru
reabilitarea, modernizarea, extinderea sau echiparea infrastructurii educaționale
universitare.
Autoritățile locale din județele de frontieră pot face investiții
în infrastructură și prin intermediul programelor bilaterale de cooperare teritorială
cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova, finanțate din fondul
european de dezvoltare regională. În acest fel, pot fi dezvoltate sau dotate unități
sanitare la care să aibă acces cetățeni din ambele state și în care să existe un
schimb bilateral de informații și cunoștințe între profesioniști.
Formarea și instruirea personalului
O altă categorie de investiții se referă la formarea și
instruirea personalului și este una din direcțiile de acțiune sinergică între
POR și POCU, întrucât în clădirile noi sau reabilitate trebuie să lucreze oameni
bine pregătiți. Principala măsură prin care se poate interveni în acest sens este
obiectivul specific 4.8 – „Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor
din sectorul medical“. Vor avea prioritate proiectele legate de boli cronice cu
impact asupra stării de sănătate: oncologie, diabet zaharat, sănătate mintală, cardiovascular,
TB, HIV, boli rare; creșterea capacității personalului medical de supraveghere a
bolilor transmisibile și gestionare a alertelor naționale și internaționale la nivel
central și local; siguranța pacientului și calitatea actului medical. Beneficiari
sunt tot MS, alături de autoritățile de sănătate publică, institutele și instituțiile
medicale. Conform site-ului Ministerului Fondurilor Europene, lansarea apelului
de proiecte pentru această măsură se va face în luna septembrie 2016.
Formarea personalului didactic din învățământul superior medical
se poate face prin proiecte depuse în cadrul obiectivelor specifice 6.9 și 6.10
ale POCU, ce vizează îmbunătățirea nivelului de competențe ale personalului didactic
din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor
de învățământ superior acreditate în ceea ce privește conținutul educațional inovator
și resursele de învățare moderne și flexibile, care ar trebui să fie lansate în
cel mai scurt timp.
Formare și mobilitate pentru personalul didactic, dar și pentru studenți,
precum și campanii de educație pentru sănătate se pot realiza prin intermediul unor
proiecte depuse la Bruxelles în cadrul programului Erasmus+, programul european
pentru educație, formare, tineret și sport. Aplicațiile pot fi făcute individual
sau instituțional, în această din urmă variantă fiind disponibilă acțiunea-cheie
2 – Inovație și bune practici, care permite constituirea de parteneriate strategice
sau de alianțe ale cunoașterii între organizații provenind din țări diferite. Un
exemplu de proiect implementat prin cofinanțare Erasmus+ este „Youth community-based
oral health learning model“, care și-a propus să promoveze sănătatea orală în rândul
copiilor și al familiilor acestora, prin intermediul unui grup de studenți de la
Facultatea de Medicină Dentară care au participat inițial la un program de mobilitate
în Suedia. Proiectul a fost prezentat de UMF „Carol Davila“ București în parteneriat
cu Institutul Karolinska, Federația europeană a igieniștilor dentari, Asociația
Tineri pentru Educație și Societate, Institutul Național de Sănătate Publică București
și DGASPC Galați.
Pe de altă parte, POCU va finanța din toamnă, prin MS și autoritățile
publice, proiecte de formare profesională cu componentă de prevenție și screening,
în cadrul AP4 – „Incluziunea socială și combaterea sărăciei“, cu un buget total
de 841 de milioane de euro. Zonele de intervenție se referă la furnizarea unor servicii
preventive sau de diagnosticare precoce pentru mamă și copil, inclusiv prin formarea
personalului implicat în îngrijirea gravidei și copilului, furnizarea unor programe
și servicii de sănătate orientată către prevenire, depistare precoce (screening),
diagnostic și tratament precoce al patologiilor prioritare (boli cardiovasculare,
cancer, diabet, BPOC, boli renale cronice, hepatită cronică, tuberculoză, HIV/SIDA
etc.), precum și la intervenții și activități de informare, educare, conștientizare,
comunicare la nivel de individ, grup și/sau comunitate, cu accent pe grupurile vulnerabile.
Tehnologia informației
Un domeniu care are legătură atât cu infrastructura, cât și cu personalul,
dar care beneficiază de un statut aparte și de linii de finanțare dedicate este
cel de tehnologia informației, transpusă în e-sănătate și telemedicină. Prin
AP2 a programului operațional competitivitate (POC), într-un apel de proiecte care
ar trebui deschis în luna august, acțiunea 2.3.3 – „Îmbunătățirea conținutului digital
și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate
și e-cultură“ beneficiază de un buget de 165 de milioane de euro, destinat autorităților
publice și altor organizații publice sau private, singure sau în parteneriat. Proiecte
care să aplice tehnologia informației în medicină se pot depune și în cadrul POCU,
obiectivul specific 4.11, sau în cadrul programelor transfrontaliere.
Micii întreprinzători
Având impact potențial în calitatea îngrijirilor de sănătate, dar
și în participarea la cercetare-dezvoltare, precum și la ocuparea personalului,
intervenția în domeniul IMM-urilor și microîntreprinderilor este abordată
prin mai multe axe și obiective ale programelor structurale regionale, dar și prin
diverse instrumente europene centralizate. Vorbim de investiții în domeniul privat,
de afaceri, care este sprijinit deoarece poate crea și susține locuri de muncă,
poate îmbunătăți oferta de servicii de îngrijiri de sănătate destinate populației
și, nu în ultimul rând, poate asigura transferul către economie și piață al ideilor
inovatoare apărute în urma cercetării. În această categorie pot intra cabinete medicale
individuale (deocamdată organizate ca societăți cu răspundere limitată, încă nu
este clarificată posibilitatea de accesare a fondurilor pentru cabinetele medicale
individuale), clinici, cabinete de medicină dentară etc. Ele pot fi nou înființate,
de tip start-up, sau pot avea experiență mai lungă ori mai scurtă.
Finanțările vin din POR, pentru mediul urban, prin AP1 – „Promovarea
transferului tehnologic“ și AP2 – „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor
mici și mijlocii“, pentru construcția, modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii
al microîntreprinderilor sau IMM-urilor, inclusiv dotare cu active corporale și
necorporale. În cadrul AP2, se pot finanța inclusiv investiții în stațiuni balneoclimaterice,
pentru crearea unor baze de tratament.
Axa 1 a POC oferă, de asemenea, sprijin prin acțiunea 1.2.2 – Instrumente
de creditare și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative și a
organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață. În mediul rural, finanțarea
înființării de cabinete medicale sau puncte farmaceutice se poate face prin măsurile
6.2 și 6.4 ale programului național de dezvoltare rurală (PNDR), de susținere a
creării și dezvoltării de activități non-agricole în mediul rural.
La nivel european, există instrumentul pentru IMM-uri din cadrul
programului Orizont 2020, care sprijină activitățile de inovare de la idee până
la punerea pe piață a unui produs sau serviciu (care poate fi, de exemplu, un portal
de e-sănătate), care are un regim continuu pentru depunerea de proiecte. De asemenea,
există și COSME, programul UE pentru competitivitatea IMM-urilor, care sprijină
accesul la finanțare, la piețe, precum și crearea unor condiții favorabile de înființare
și dezvoltare a afacerilor. Însă indiferent de calea aleasă pentru a obține finanțare,
IMM-urile și entitățile asimilabile cu acestea trebuie să îndeplinească două condiții
extrem de importante: să creeze noi locuri de muncă și să poată garanta sustenabilitatea
activității desfășurate în timp, astfel încât să poată atinge obiectivul legat de
creșterea economică și ocupare.
Cercetare-dezvoltare
Am lăsat la final investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare,
deoarece acestea pot beneficia de o mai mare paletă de finanțări disponibile, atât
la nivel național, cât și european. Pe de o parte, Ministerul Educației și Cercetării
Științifice, prin planul național de cercetare-dezvoltare și inovare 2015–2020,
oferă o serie de competiții de proiecte din care, însă, doar puține sunt deschise
în prezent. Alta este situația în cazul fondurilor gestionate de POC, AP1 – „Cercetare,
dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării
afacerilor“, unde deja se lansează o a doua serie de apeluri de proiecte, cele din
prima serie fiind deja în curs de implementare.
La nivel european, cercetarea fundamentală este abordată prin cel
de-al treilea program UE în domeniul sănătății, care va lansa următoarea solicitare
de proiecte la începutul anului viitor. Interesant la aceste proiecte este că se
desfășoară în parteneriate la nivel transcontinental, adesea participând la un singur
proiect zece instituții sau chiar mai multe. Deși instituțiile românești sunt implicate
în peste 50 de proiecte aflate în prezent în curs de realizare, ele nu sunt lider
de parteneriat în niciunul dintre cazuri, semn că mai avem încă de învățat din experiența
altora.
Programul european-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020
pune la dispoziție instrumente de finanțare. Unul dintre acestea, intitulat „Medicina
personalizată“, este deschis pentru aplicații de proiecte până la 11 aprilie 2017,
fiind eligibile tot parteneriate cu mai multe instituții de cercetare din țări diferite.
Acțiunile „Marie Sklodowska-Curie“ sprijină programe de mobilitate
pentru cercetători, pentru care însă aplicația trebuie să fie prezentată de instituția
în care aceștia activează, și gestionează proiecte în care trebuie să ia parte consorții
alcătuite din minimum trei instituții de cercetare, pentru acestea apelul de aplicații
fiind deschis până la 29 septembrie 2016. O trăsătură importantă a acestor programe
europene este că aplicanții trebuie să se adapteze la o serie de teme impuse, care
corespund strategiei UE în domeniul sănătății și cercetării.
Cum procedăm?
Pentru punerea la punct a unor proiecte cu șansă de reușită, elementul-cheie
este, bineînțeles, ideea inițială, care trebuie ulterior modelată în funcție de
cerințele fiecărui apel de proiecte în parte. Scrierea propriu-zisă a proiectului
trebuie să atingă toate elementele menționate în ghidul solicitantului și trebuie
însoțită de planul de management al proiectului, inclusiv de partea de gestiune
financiară și de dovezile de asigurare a contribuției proprii. Pentru organizațiile
aflate la prima încercare de a obține finanțare, șansele de reușită cresc dacă este
solicitat sprijinul unor consultanți cu experiență în accesarea și implementarea
proiectelor europene. Nu în ultimul rând, pentru susținerea cheltuielilor înaintea
rambursării acestora de către Comisia Europeană, este necesară colaborarea cu o
instituție bancară, existând deja pe piața noastră programe speciale pe care băncile
le oferă entităților care desfășoară proiecte europene. Acest element este important
și din perspectiva contribuției proprii a beneficiarului, cele mai multe din programe
oferind doar o finanțare parțială a activităților și investițiilor realizate.
Atât finanțările gestionate la nivel național, care au impact regional,
cât și cele coordonate de la Bruxelles au ca scop sprijinirea creșterii zonelor
mai puțin dezvoltate, oferirea echitabilă a accesului la educație, servicii de sănătate
și sociale, precum și promovarea cercetării ca instrument al creșterii economice,
diseminarea rezultatelor obținute și integrarea acestora, prin transferul către
sectorul de servicii și producție, în viața comunității.