Marcăm Ziua Mondială a Alimentaţiei prin câteva noţiuni de dietetică și nutriţie utile oricărui profesionist din domeniul sănătăţii, dar și prin omagierea câtorva personalităţi care contribuie la sănătatea nutriţională a românilor.
Anual, la 16 octombrie este celebrată la nivel internaţional Ziua Mondială a Alimentaţiei. În 2021, evenimentul va fi marcat printr-o serie de activităţi care vor avea loc în Dubai, în cadrul Expoziţiei Mondiale. Acestea vor pune accentul pe solidaritate globală în regândirea și remodelarea sistemelor alimentare pentru oameni și planetă. Tema evenimentului este „Conectarea minţilor, crearea viitorului”.
Am vrut să aflăm ce s-a schimbat în structura alimentaţiei în ultimele decenii și cum a influenţat acest lucru alimentaţia românilor, motiv pentru care am apelat la dr. Florina Ruţă, președinta Asociaţiei Române de Nutriţie și Dietetică (AROND). Dr. Ruţă ne-a explicat că în prezent „există o tendinţă de reorientare către dietele tradiţionale, care se caracterizează printr-un consum mai ridicat de alimente proaspete, în timp ce dietele moderne, bazate pe alimente ultraprocesate, produse industrial, în masă, pierd teren în preferinţele consumatorilor”. Cu toate acestea, creșterea consumului de legume, zarzavaturi, fructe și cereale integrale, nuci necesită în continuare promovare, cu toate că studiile au demonstrat, în ultimele decenii, efectele clar pozitive pentru sănătate ale alimentelor de origine vegetală. „Aceste alimente sunt necesare atât într-un model de alimentaţie vegetariană, cât și într-un model de alimentaţie omnivoră”, subliniază specialistul în nutriţie și dietetică.
Dacă este să ne referim strict la datele știinţifice legate de alimentaţia românilor, e bine de știut că Institutul Naţional de Statistică publică, începând cu 1990, date privind comportamentul alimentar al românilor în lucrarea statistică „Bilanţuri alimentare”.
Chiar dacă există în acest moment o puzderie de nutriţioniști și consultanţi care nu au pregătire superioară în domeniul sănătăţii, e util să știţi că primii pași în reglementarea profesiei de nutriţionist și dietetician, care să fie practicată de licenţiaţi în nutriţie și dietetică, a început din 2012. În prezent, această profesie este reglementată legislativ prin Legea 256/2015 și prin Normele de aplicare a legii, iar apărarea profesiei și a bunelor practici în nutriţie și dietetică revine Colegiului Dieteticienilor din România.
Viitorii specialiști pregătiţi la facultăţile și la masteratele de Nutriţie și dietetică învaţă „de la principii de bază în nutriţia umană până la terapia clinică dietetică și dietoterapia și nutriţia bazată pe alimente de origine vegetală”, ne explică dr. Ruţă. De asemenea, se predau noţiuni despre interacţiunile aliment-medicament, nutriţia adresată sportivilor, vârstnicilor și copiilor, completate de studiul chimiei alimentare, al tehnologiei alimentare, al gastronomiei și gastrotehniei.
„Rolul dieteticianului nu se rezumă doar la îngrijirea persoanelor care suferă deja de diferite patologii. Rolul dieteticianului este mult mai complex”, explică președinta AROND. „Dieteticianul poate activa în managementul serviciilor și produselor alimentare, revenindu-i responsabilitatea de a furniza informaţii despre produse și hrana adecvată pentru indivizi și grupuri atât în stare de sănătate, cât și de boală, în cadrul diferitelor instituţii sau în comunităţi. Ca dietetician clinic, poate să profeseze la nivelul îngrijirilor medicale primare, secundare și terţiare, revenindu-i responsabilitatea de a planifica, a educa, a supraveghea și a evalua un plan de terapie medicală nutriţională, pentru a le asigura pacienţilor/beneficiarilor o stare de sănătate nutriţională optimă.
Dieteticianului specializat în sănătatea publică sau dieteticianului comunitar îi revine rolul direct de a promova sănătatea prin nutriţie și de a formula politici de promovare a alegerilor produselor alimentare care să contribuie la îmbunătăţirea și menţinerea sănătăţii nutriţionale și, în aceeași măsură, la minimalizarea riscului pentru apariţia bolilor cu determinare nutriţională. Dieteticienii sunt cei care asigură atingerea standardelor profesionale europene în nutriţie, care contribuie la creșterea sănătăţii naţionale a populaţiei și sunt lideri în domeniul nutriţiei și dieteticii”, detaliază specialista.
„Consider că medicii beneficiază de puţină pregătire în nutriţie și dietetică, respectiv în combinarea alimentelor și în tehnici de gătit. Dietetica presupune suplimentar cunoștinţelor de fiziologie, fiziopatologie, biochimie, și cunoștinţe de nutriţie, artă culinară, știinţe comportamentale și sociale, de business, management și jurnalism, având ca scop obţinerea și menţinerea sănătăţii, prevenirea bolii și facilitarea recuperării după boală”, explică Florina Ruţă.
Dr. Florina Ruţă crede că alimentaţia în sine poate fi considerată un factor de risc în unele boli: „Numeroase studii au asociat comportamentul alimentar nesanogen cu apariţia multor patologii și, de asemenea, corectarea comportamentului alimentar cu reversibilitatea unor boli. Există la ora actuală un larg consens știinţific că alimentaţia bazată pe alimente de origine vegetală poate fi un mijloc eficient de prevenire a deficienţelor nutriţionale, precum și de prevenire și tratare a bolilor cronice. În perioada pandemiei, cred că a crescut interesul pentru alimente sănătoase și s-au mai îmbunătăţit comportamentele legate de alimentaţie, în sensul creșterii frecvenţei de gătire a preparatelor în casă, de servire a meselor în familie și respectarea unui program regulat de masă. Dar studiile vor arăta probabil, în perioada următoare, care au fost aceste efecte cu exactitate”.
Dr. Florina Ruţă explică și efectele câtorva dintre dietele populare ale momentului. „Poziţia Academiei Americane de Nutriţie și Dietetică este că alimentaţia vegetariană plănuită corespunzător, inclusiv alimentaţia vegetariană totală, respectiv vegană, este sănătoasă și adecvată din punct de vedere nutriţional pe tot parcursul vieţii indivizilor, cu beneficii în prevenirea și tratarea anumitor boli.
Postul poate fi descris ca o deprindere cât se poate de sănătoasă. Poate fi considerat o perioadă de odihnă oferită aparatului digestiv, fiind un adjuvant al sănătăţii digestiei. Dar nu numai atât – îl putem considera util în sensul exersării stăpânirii de sine, educării gustului, cu consecinţe benefice în autocontrolul greutăţii corporale, în detoxifierea organismului, iar pe termen lung – cu efecte de sporire a longevităţii.
Dieta ketogenică, în contextul beneficiilor, dar și al riscurilor pe care le poate aduce, presupune implementarea sub supravegherea atentă a unui dietetician experimentat și menţinerea doar atât cât este necesar”.
Dintre cei care se implică în îmbunătăţirea modului în care ne hrănim în România, nominalizăm patru persoane a căror activitate ne-a atras atenţia.
Conf. univ. dr. Corina Zugravu, specialist în Igiena Alimentaţiei și Nutriţie vegană
Corina Zugravu susţine singurul curs universitar de alimentaţie vegană din ţara noastră, în cadrul UMF „Carol Davila”. „Nenumărate studii au arătat că alimentaţia bazată parţial sau total pe plante are un impact extrem de favorabil. Însă cei care adoptă acest tip de alimentaţie au nevoie să-și planifice corect mesele, ceea ce necesită, cel puţin la început, un sfat de specialitate de la un dietetician sau nutriţionist. Din păcate, la noi în ţară lipsește în bună parte expertiza în domeniu, iar cadrele medicale sunt încă tributare vechilor concepţii, conform cărora «carnea e cea mai bună legumă». Ca atare, indivizii sunt adesea descurajaţi sau lipsiţi de o îndrumare calificată adecvată. Să sperăm că, în viitorul apropiat, astfel de probleme se vor rezolva, pentru binele nostru și al mediului înconjurător”.
Daniela Alecse, fondatoarea cofetăriilor cu dulciuri fără gluten
„Mi-am dat seama cât de limitată e oferta de produse gluten free și cât de frustrant e să nu găsești de cumpărat nimic bun, așa că în iulie 2016 am deschis prima cofetărie, patiserie, brutărie și pizzerie gluten free din România – L’Amande - Desserts sans gluten. De aici mulţi copii și adulţi au mâncat pentru prima oară o prăjitură, un cozonac, un covrig sau un croissant gluten free. Acum ne pliem pe toate alergiile și intoleranţele pe care le au clienţii noștri (ou, lapte, nuci, soia etc.) și am extins reţetarul de la L’Amande - Desserts sans gluten, care este încă singurul loc din București de unde cei cu celiachie pot cumpăra un desert fără gluten. Avem încă o cofetărie la Bacău și în curând, una la Timișoara. Singurul oraș din România unde sunt restaurante gluten free este Clujul”.
Chef Adi Hădean, creator al proiectului #SolidarSocial
#SolidarSocial este un program umanitar, creat de Asociaţia Adi Hădean pentru a hrăni persoanele vulnerabile, dar care a venit și în ajutorul personalului medical, care a depus atât de multe eforturi pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19, în cadrul Institutului „Matei Balș” și în spitalele Colentina și Fundeni din București.
„Într-un un an și jumătate, am livrat 350.000 de porţii de mâncare în plan naţional. Dorinţa de a face bine ne-a ajutat să clădim o comunitate puternică, cu peste 100 de voluntari, căreia i s-au alăturat sponsori instituţionali și individuali.
De Ziua Mondială a Alimentaţiei, nu putem decât să ne bucurăm că proiectul ia amploare pe zi ce trece, apropiindu-ne de un milion de porţii anual și de înfiinţarea a cinci cantine sociale. De asemenea, am vrea să sărbătorim prin a îndemna oamenii să facă bine în continuare și să ne susţină în dezvoltarea iniţiativei #SolidarSocial”.
Dr. Veronica Mocanu, autoarea proiectului educaţional „Traista cu sănătate”
Veronica Mocanu este endocrinolog, predă fiziopatologie și comportament alimentar la UMF Iași. În 2012, a iniţiat programul educaţional Traista cu sănătate. Tradiţii sănătoase pentru copii sănătoși. „Studiile noastre realizate în perioada 2012-2020 au evidenţiat o creștere alarmantă a prevalenţei obezităţii, de la 9% la 16% în mediul urban și de la 3% la 12% în rural. Iniţiativa pentru sănătatea copiilor a orașului Iași, premiată de Comisia Europeană cu premiul I pentru cel mai bun program de educaţie în comunitate – 2020 EU Health Award, promovează o disciplină școlară opţională pentru formarea unui stil de viaţă sănătos, intitulată Traista cu sănătate, care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani. Ca urmare a acestei iniţiative, prevalenţa obezităţii în rândul copiilor din Iași a scăzut cu 2% doar într-un an”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
