Newsflash
Reportaje

Unde sunt cuplăriile de altădată?

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - iun. 15 2018
Unde sunt cuplăriile de altădată?
    Cu câteva minute înainte de a porni la scrierea acestui text, am deschis tableta și un site de socializare mi-a arătat o fotografie pe care am postat-o în urmă cu un an. Imaginea, realizată în fața treptelor de la intrarea principală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, surprinde un moment dintr-o întâlnire pe care am avut-o în acea după-amiază de mai cu profesorul și chirurgul Victor Strat, fost șef al Clinicii I Chirurgie a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași. Pe profesorul Strat îl văd zilnic în curtea spitalului și a universității, instituții în care a petrecut zeci de ani, dar și la cantina universitară unde adesea ne prelungim șederea cu discuții izvorâte din poveștile nonagenarului chirurg.
    Despre ce povestim? Constat că istorisirile profesorului Strat sunt mai mult despre tot ceea ce se întâmpla dincolo de scena medicală. Sunt povești despre Crăciunul în familia profesorului cutare, pățania nu știu cărui fost chirurg, jocurile copiilor din vremea sa, Iașiul studenției și altele asemenea.
    Rubrica aceasta este găzduită de paginile unui săptămânal cu un titlu care adesea mi-a dat de gândit: Viața medicală. Ceea ce vreau să spun este că în paginile acestea citiți foarte multe texte care abordează probleme medicale, subiecte științifice, date, intervenții și proceduri diverse, însă primul cuvânt din titlul publicației este „viață”. Ne concentrăm prea mult pe „medicină” și mai puțin, aproape nesemnificativ, pe celălalt termen, care, în fond, este cel mai important. Uităm ce este viața, nu o mai trăim, ne agățăm de partea tehnică a profesiei, despre care vorbim și scriem și ne trezim la apusul existenței terestre că n-am fost decât slujbași și „rezolvitori” de probleme, care au încercat să acceadă la funcții, care și-au dorit Puterea, plini de frustrări și continuu privitori înspre o vreme în care vom fi fericiți...
    Am în jurul meu acum zeci de fotografii. Chipuri zâmbitoare – surprinse la tinerețe și, pentru unii, mai norocoși, și la vârsta reflecției. Sunt imagini cu Promoția 1960 a Institutului de Medicină „Dr. D. Bagdasar” din Iași – care îi arată pe studenții de odinioară, astăzi medici sau universitari pensionari. Mi-am găsit și eu chipul printre aceste amintiri. În anul 2012 am avut bucuria să fiu invitat să prezint Muzeul de Istorie al UMF Iași și să le ofer acestora un mic tur ghidat prin spațiile renovate ale universității, pe holurile căreia pășiseră în urmă cu 52 de ani. Sunt greu de integrat, cel puțin pentru mine în acest moment, cele două ipostaze: cea de tânăr student, zglobiu, plin de speranțe, și aceea de vârstnic, încercând să schițeze un zâmbet dindărătul durerii sau străduindu-se să valseze împreună cu colega pe care o învârtea în neștire cu peste o jumătate de secol în urmă.
    Ce e surprinzător totuși... Pentru generația despre care scriu acum, studenția a însemnat mult mai mult decât pentru cei de astăzi. Amintirile rămase pe hârtia fotografică sau în inimile Promoției 1960 a UMF Iași sunt mult mai complexe și mai consistente decât ale celor care termină peste numai câteva zeci de zile o facultate din cadrul UMF Iași. Prieteniile nu mai există, interacțiunea de odinioară s-a transformat astăzi în ceva formal, excursiile și jocurile i-au format diferit pe cei de atunci față de cei de astăzi, pentru care colegul din față nu are un nume, ci doar un chip ciudat ori un telefon mai performant.
    Nu sunt deloc nostalgic sau critic, însă, după numeroase întâlniri cu studenții mediciniști de astăzi, constat cât de săracă în experiențe le este existența din afara orelor. Ei o recunosc. Se miră când le vorbesc despre excursiile pe care le organiza Francisc Rainer cu studenții săi ori de fotografiile în care Grigore T. Popa juca volei pe dealurile din jurul Iașiului cu asistenții și cu cei din primul an de medicină, sau privindu-l pe profesorul C.D. Zeletin, în vremea tinereții, escaladând munții... Dincolo de laboratoare, seminare, cursuri, examene, teste grilă, competiție, invidie... există sau ar trebui să existe viața. „Ce vom pune în folderul «Facultate» peste câțiva ani?”, mă întrebă și se întrebă un medicinist, după ce privise zeci de fotografii ale unor studenți din diverse timpuri, pe chipurile cărora observase un surâs pe care nu-l întâlnea mai deloc atunci când deschidea categoria „Poze” din iPhone-ul său.
    Am scris, cu peste un deceniu în urmă, un text pe care l-am intitulat „Amintiri din copilăria medicală” și cred că toți cei care ați parcurs aceste rânduri aveți numeroase povești din propria copilărie medicală. Căutați-vă fotografiile din acele vremuri, reaprindeți amintirile în inimile dumneavoastră și creați evenimente sau chiar simple întâlniri cu tineri mediciniști în care să le spuneți cum a fost în alte timpuri, ce contează în această existență și ce rămâne după o viață.
    Vreau să închei cu o întâmplare amuzantă relatată de către dr. Vasile Pena, zis Lică, din aceeași „Promoție 1960”, și care îl are ca personaj pe tatăl celui cu care am început acest text, profesorul Constantin Strat, internist și fost decan al Facultății de Medicină din Iași. „În timpul unei vizite în clinica sa medicală, își amintește dr. Pena, profesorul Strat cu toată suita după el ajunge la o rezervă cu un pat și întreabă: «Aice cini-i bre?». I se răspunde că e pat liber. Lenjeria fiind deranjată, șeful stă o clipă și întreabă din nou: «Cine-o fost di gardî astî noapti, măi?». La care unul dintre medici răspunde: «Eu». Profesorul, puțin iritat, zice: «Șî și fașiț’ aicea, bre, fașiț’ cuplării?». După care, vă dați seama, s-a amuzat toată lumea”.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe