După doi ani de pandemie, anul acesta, Conferinţa anuală a Societăţii Europene de Cercetări Clinice (ESCI) a fost reluată în format fizic (parţial online), de profesorul Piero Portincasa (foto), fost președinte ESCI și visiting professor la UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Reuniunea medicală a fost organizată în perioada 8-10 iunie, în orașul italian Bari.

Societatea Europeană de Cercetări Clinice a fost înfiinţată în anii ’60 de marele profesor olandez Albert Stuyvesant. Aceasta este bazată pe cooperare între grupuri de cercetători, cu accent pe cercetările translaţionale, acţionând mai degrabă ca o confederaţie, decât ca o societate tipică.

Oameni de știinţă de talie mondială, tineri cercetători, dar și studenţi dornici să-și extindă cunoștinţele s-au reunit în cadrul unei manifestări care proiectează cercetarea și către asociaţiile de pacienţi. Acestea din urmă au fost și ele reprezentate la conferinţă.

Pe lângă problemele știinţifice ale biomedicinei, au fost abordate subiecte ample despre boli frecvente sau rare, precum: microbiota intestinală, tulburări metabolice și alimentare, aspecte psihologice și tehnici de calcul.

Congresul a debutat cu o serie de pre-cursuri despre metodologia știinţifică, analiza costurilor de sănătate, telemedicină, dar și despre aspectele biopsihologice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

Lectura inaugurală, „Materiale vii pentru biomedicină”, a fost susţinută de profesorul Gianluca M. Farinola, delegat de cercetare al Universităţii din Bari, care a vorbit despre sectorul inovator al nanomaterialelor în domeniul diagnostic și terapeutic.

Alte trei lecturi plenare au avut loc vineri, 10 iunie: „Inflamazomii ca o poartă spre autoinflamaţie” (prof. Mohamed Lamkanfi), „Genetica sindromului de intestin iritabil: căutarea genelor acolo unde Soarele nu strălucește”(prof. Mauro D,Amato), „Toxicitatea mitocondrială indusă de droguri în populaţiile tinere și geriatrice: provocări și direcţii viitoare” (prof. Kendall B. Wallace).

Simpozioane cu teme inovatoare

Nu mai puţin de 11 simpozioane au dezvoltat teme inovatoare, actuale și multidisciplinare. Primul simpozion a fost dedicat dezvoltării și consecinţelor bolilor metabolice, a bolilor de înaltă frecvenţă în orice grupă de vârstă, responsabile de costuri considerabile de sănătate și economice. Aici au avut intervenţii orale trei medici clujeni.

Una dintre ele mi-a aparţinut, iar celelalte două au fost ale dr. Ștefan Popa și drd. Abdulrahman Ismaiel. Un alt simpozion a abordat cauzele și consecinţele modificărilor mitocondriale – un domeniu de cercetare în curs de dezvoltare care poate explica mecanismele de la baza multor boli cronice, inclusiv cancerul.

La fel de interesante au fost și discuţiile pe marginea relaţiei dintre modificările metabolice și leziunile cardiovasculare, cu implicaţii fiziopatologice, diagnostice și terapeutice importante.

Demn de menţionat este și simpozionul despre bioinformatică și biologia computaţională, în care au fost discutate noi obiective de cercetare în domeniile fiziopatologic și terapeutic.

Al șaselea simpozion a analizat cele mai recente achiziţii pe transportatoarele și canalele membranelor celulare. A fost discutat modul în care cercetările experimentale din acest domeniu pot fi transferate în sinteza de noi medicamente.

O boală rară, dar cu clustere bine cunoscute și în unele zone din regiunea Puglia, febra mediteraneeană familială (FMF) s-a bucurat și ea de atenţia lectorilor ESCI. Într-un simpozion dedicat, aceștia au acoperit aspectele genetice și clinice ale FMF.

Simpozionul cu numărul 11 a abordat un aspect politic foarte actual al medicinei de gen și implicaţiile sale în ceea ce privește sănătatea publică.
Iată, deci, un program extrem de dens al Conferinţei ESCI de anul acesta, excelent organizată, în ciuda dificultăţilor cauzate de reluarea defectuoasă a zborurilor și de vremea capricioasă. Ediţia de anul viitor va avea loc la Praga.

Citiți și: Premieră în România: Drenaj biliar prin peretele gastric