În perioada 17-20 octombrie, la Poiana Brașov s-a desfășurat al 15-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară, împreună cu al 11-lea Simpozion al Asistenţilor de Chirurgie Cardiovasculară, ATI și Circulaţie Extracorporeală.
Programul congresului a inclus nouă sesiuni de comunicări orale pentru chirurgia cardiacă și șapte sesiuni pentru chirurgia vasculară, precum și cursuri, workshopuri și e-Postere, reunind profesioniști din România, Republica Moldova, Italia, Franţa, Germania, Monaco, SUA și Israel. Echipa medicală a reprezentat o temă-cheie a congresului, care s-a regăsit în diversitatea și multidisciplinaritatea programului știinţific.
Metodele minim invazive, transcateter, câștigă din ce în ce mai mult teren în chirurgia valvulară. Dr. Mauro Romano (Cardiovascular Institute Paris-Sud, Jacques Cartier Hospital, Massy, Franţa) a prezentat perspectiva actuală asupra implantării percutane de valvă aortică (TAVI). Conform ghidurilor, TAVI este o procedură rezervată deocamdată doar pacienţilor cu stenoză aortică severă care prezintă un risc chirurgical crescut. De ce nu ar putea beneficia de ea și pacienţii cu risc scăzut? Ultimele studii au reușit să demonstreze utilitatea TAVI în cazul unui risc chirurgical intermediar, având avantajul unei recuperări mai rapide. Există dorinţa de a oferi TAVI și în cazul unui risc scăzut, iar studiile viitoare trebuie să aibă în vedere durabilitatea valvei.
În cadrul secţiunii dedicate plastiei valvei mitrale, dr. Șerban Mihăileanu (Institut Mutualiste Montsouris, Paris, Franţa) a pus în balanţă chirurgia și MitraClip, dispozitiv implantat prin abord percutan, în tratamentul regurgitării mitrale secundare (funcţionale). Deși astăzi este cunoscută superioritatea plastiei faţă de înlocuirea valvei, în ceea ce privește comparaţia dintre chirurgie și MitraClip, studiile nu oferă informaţii suficiente, iar decizia depinde foarte mult de circumstanţele cazului. Potrivit medicului, metoda contează mai puţin decât promptitudinea cu care se intervine, deoarece, pentru a avea un beneficiu terapeutic cât mai mare, miocardul nu trebuie sa prezinte remodelări, iar rezistenţa pulmonară trebuie să fie moderată.
„Transplantul cardiac este răspunsul la insuficienţa cardiacă la fel cum a câștiga la loterie este răspunsul la sărăcie.” Citatul îi aparţine lui Lynne Warner Stevenson, profesor la Harvard Medical School, codirector al programului de cardiomiopatie și insuficienţă cardiacă. Cu aceste cuvinte și-a deschis prezentarea despre dispozitivele de asistare ventriculară (VAD) dr. Jacob Lavee (Heart Transplantation Unit, Leviev Heart Center, Sheba Medical Center, Tel Aviv, Israel). În 1967, chirurgul sud-african Christiaan Barnard realiza primul transplant cardiac din lume, dar pacientul a murit ulterior din cauza unei pneumonii. Pentru a accepta organul transplantat, pacientul trebuie supus unui tratament imunosupresiv, care slăbește apărarea organismului. Deși transplantul cardiac este standardul de aur în tratamentul insuficienţei cardiace în stadiu terminal, accesibilitatea dificilă la organe poate duce la nevoia de implantare a unui dispozitiv care să preia funcţiile inimii temporar sau chiar permanent. Printre acestea se numără HeartWare, HeartMate 3 și o nouă apariţie, Leviticus Cardio, un sistem wireless, mai ușor de purtat și de acceptat de către pacient. Oare vor putea concura în viitor cu transplantul cardiac?
În cadrul simpozionului cu tema „Cealaltă faţă a sistemului”, dr. Sorin Liviu Băilă (Institutul de Urgenţă Pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu”, București) și dr. Toni Feodor (Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator și Medicină Preventivă, București) au adus în primplan boala venoasă cronică, de la fiziopatologie la diagnostic și tratament. În introducere, doctorul Băilă a pus accentul pe cunoașterea anatomiei sistemului venos profund și superficial, amintind de Andreas Vesalius, părintele anatomiei moderne, și de William Harvey, care a descris corect pentruprima dată relaţia dintre sistemul arterial și cel venos. Boala venoasă cronică include multiple afecţiuni, de la vene varicoase sau ectazii discrete până la insuficienţă venoasă cronică severă. Deosebit de folositor este diagnosticul clinic, care, desigur, trebuie completat cu un examen Doppler.
Doctorul Băilă a subliniat rolul MPFF (fracţiunii flavonoidice purificate micronizate), un flebotonic cu administrare orală, în tratamentul farmacologic al bolii venoase cronice, precum și varietatea de metode intervenţionale de tratament, cum ar fi tromboliza ghidată pe cateter, trombectomia mecanică, plasarea de filtre sau stenturi etc. Alegerea unui tratament trebuie să vizeze însă mai mulţi parametri: conformitatea cu ghidurile actuale, experienţa medicului, costul și preferinţa pacientului. În continuare, dr. Toni Feodor a reamintit de fiziopatologia inflamaţiei în boala venoasă cronică și de disfuncţia endotelială care o însoţește. MPFF intervine împotriva acestor procese, contracarând semnele și simptomele bolii venoase cronice.
Tromboza venoasă profundă afectează mai ales membrul inferior și poate fi distală, la nivelul gambei, sau proximală, deasupra gambei. Tratamentul are rolul de a preveni trombembolismul pulmonar și sindromul posttrombotic și este reprezentat în principal de terapia cu anticoagulante. Dr. Fedor Lurie (JOBST Vascular Institute, Ohio, USA) a adus în discuţie selecţia pacienţilor pentru tratamentul agresiv în TVP (tromboliză, trombectomie mecanică și farmaco-mecanică). În cazul TVP proximale, studiile nu aduc suficiente dovezi pentru a instaura terapia agresivă, iar liza trombului rămâne în continuare o terapie rar utilizată ca primă linie de tratament, din cauza riscului hemoragic semnificativ pe care îl asociază. Trombectomia farmaco-mecanică (tromboliza selectivă transcateter) este totuși recomandată în cazul pacienţilor cu TVP ilio-femurală acută, însă este necesar un diagnostic precoce pentru identificarea acestor cazuri. Doctorul Lurie a continuat cu prezentarea principalelor complicaţii ale anticoagulantelor, care apar din cauza unui dezechilibru al hemostazei: sângerările și trombozele. Anticoagulantele utilizate astăzi sunt heparinele, antagoniștii de vitamină K și anticoagulantele orale directe (DOAC). Specialistul susţine că majoritatea complicaţiilor sunt consecinţa primelor două clase, una dintre cele mai severe fiind tromboza indusă de heparină, cu o incidenţă de până la 5%. În ceea ce privește antivitaminele K, complianţa scăzută la tratament și necesitatea monitorizării regulate fac ca acestea să nu aibă întotdeauna rezultatul dorit. De preferat sunt anticoagulantele orale directe, precum apixaban și rivaroxaban, inhibitori direcţi ai factorului Xa, care dispun de un agent specific de neutralizare și au un risc de sângerare scăzut, dar au dezavantajul unui cost mai mare.
O prezenţă surprinzătoare a fost cea a psihiatrului dr. Gabriel Marinescu (Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu”, Pitești), care a vorbit despre epuizarea în medicină și mai ales în chirurgia cardiovasculară. Cu ajutorul publicului, medicul a reușit să identifice un număr de factori predispozanţi, cum ar fi presiunea responsabilităţii, frica de malpraxis și sistemul medical disfuncţional. Sindromul burnout este strâns legat de satisfacţia profesională și de echilibrul între muncă și viaţa personală. Nu trebuie să uităm, a subliniat medicul, că starea de bine a individului are mai multe dimensiuni, și anume: familia, profesia, starea fizică, mentală, socială, spirituală și financiară. Controlul emoţional, empatia, acceptarea, mulţumirea și autoreflexia ne pot ajuta să ne adaptăm stresului zilnic. Dacă nu se intervine la timp, epuizarea poate duce la depresie majoră, dar și la consecinţe profesionale.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
