Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Este nevoie de o nouă lege a sănătăţii mintale

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 29 iulie 2022

În psihiatrie, noile direcţii trebuie să se axeze pe cercetare, decizii politice – mai ales în ceea ce privește elaborarea unei noi legi a sănătăţii mintale –, suport pentru pacienţi, educaţie, avându-se permanent în vedere axa tripartită bio-psiho-socială.

Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a opta ediţii a Congresului Naţional de Psihiatrie, desfășurat la Cluj-Napoca.

Peste 350 de persoane au participat, în perioada 12-15 iulie, la Congresul Naţional de Psihiatrie, unde au predominat temele de psihiatrie biologică, de neuropsihofarmacologie și de psihoterapie. Tema de anul acesta a congresului a fost „Sănătatea mintală: Viziune globală, Strategie globală, Aplicare translaţională”.

Cercetarea s-a dovedit a fi foarte importantă în psihiatrie, ca de altfel în toate specialităţile medicale. Și aici, ceea ce se descoperă prin cercetări laborioase se implementează în terapia clinică.

„Am dorit să arăt care este acest drum, acest continuu între cercetare și aplicarea clinică. Am reușit în acest demers prin diversele teme care au fost cuprinse într-un pol al psihiatriei biologice. Secţiunea a reunit cercetători din domeniile fiziologiei, biologiei, psihiatriei, psihofarmacologiei, neuropsihofarmacologiei, domeniul stresului. Acești cercetători au avut în echipele lor medici care au putut și pot demonstra aplicabilitatea unor cercetări fundamentale de profil”, a declarat prof. dr. Doina Cozman, președinta Asociaţiei Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și coordonatorul știinţific al congresului.

Prof. D COZMAN
Prof. dr. Doina Cozman

 

Varietate de tehnici abordate

Psihoterapeuţii au fost bine reprezentaţi în congres. A fost vorba despre „un palier larg de psihoterapii, de tehnici. Am început cu psihanaliza clasică, am avut și implicarea a patru psihoterapeuţi din psihanaliza lui Lacan, care au venit cu multe ore alocate în conferinţă, în care cei prezenţi au putut vedea bazele clasice ale paradigmei în care a lucrat Lacan, cât și aplicabilitatea sa clinică”, a explicat președinta ARPP.

La fel de bine reprezentată a fost și psihoterapia cognitiv comportamentală. Apoi, a fost abordată și terapia dialectic-comportamentală, promovată în momentul de faţă de o clinică din București. Este terapia cu care se obţine un rezultat bun în cazurile de tentative de suicid, de comportament suicidal cu grad înalt de letalitate.

O altă temă adusă în discuţie a fost conceptul EDUCARE, pus în practică de o clinică de profil din Franţa. Aceasta îmbină tratamentul psihotropic cu cel psihoterapeutic, individual sau în grup, măsurile educaţionale permiţând pacienţilor internaţi o continuare a studiilor. Conceptul a fost prezentat chiar de primul organizator și director al clinicii, prof. dr. Jean-Pierre Kahn. Speranţa este ca terapia să fie implementată și în România, vizate fiind persoanele care au un debut al psihozelor.

Aspecte ale durerii toracice

Simpozionul de medicină psihosomatică, moderat de prof. dr. Dan Dumitrașcu și prof. dr. Adriana Băban, a fost susţinut de cadre didactice ale UMF „Iuliu Haţieganu”, respectiv Facultatea de Psihologie Cluj-Napoca, cadre didactice care predau la singurul masterat de psihosomatică din Europa de Est. Sesiunea a fost deschisă de prof. dr. Dan Dumitrașcu, care a vorbit despre aspectele psihosociale ale durerii toracice.

Pornind de la faptul că durerea toracică este corelată, adesea pe bună dreptate, cu suferinţele cardiace, prezentarea a descris și cauzele necardiace de durere toracică, dar și tulburarea de sindrom somatic și anxietatea. Atât personalul medical, cât și pacienţii trebuie să ia în considerare aceste aspecte, care pot induce în eroare și pot deveni fatale.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii mintale a fost analizat în lucrarea susţinută de prof. dr. Adriana Băban. Alte două lucrări au vizat tulburările funcţionale digestive și au fost susţinute de conf. dr. Mihaela Fadgyas Stănculete și psiholog Mădălina Radu.

CNP CLUJ-Prezidiul deschiderii oficiale

De interes s-a dovedit a fi și simpozionul dedicat impactului pandemiei asupra urgenţelor psihiatrice. Prof. dr. Ioana Micluţia a prezentat rezultatele culese din camera de gardă Psihiatrie (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj), de la instituirea stării de urgenţă, la stările de alertă. Rezultatele au demonstrat o scădere a numărului total de internări cu 36,7%. Au crescut, în schimb, costurile medii ale spitalizării și numărul pacienţilor neasiguraţi. Au crescut, de asemenea, internările pentru tulburări psihotice și tentativele de suicid. A scăzut însă frecvenţa internărilor pentru un episod depresiv, demenţe sau/și tulburări de personalitate.

Probleme actuale și planuri DE VIITOR

Tot în congres au fost discutate subiecte precum: psihiatrul de legătură (un clinician abil, deschis la noi ipoteze și dispus să le verifice în practică); sindromul long-COVID – postacut COVID – persistent COVID (afectări cognitive, tulburări de somn, depresii, anxietate); rolul psihiatrului (noi politici în ceea ce privește resursele umane, un nou program naţional de sănătate mintală); lipsa, la nivel naţional, a unor centre de intervenţie în criză, a centrelor de recuperare și reinserţie socială, a atelierelor și locuinţelor protejate, serviciilor publice de lungă durată; stimularea magnetică transcraniană repetitivă în depresie (metodă neinvazivă cu eficenţă clinică); actualităţile în adicţii, cu referiri la internet, alcool, droguri, jocuri video...

Nu aș încheia rândurile de faţă fără să mă opresc asupra unui alt foarte interesant și bine-venit simpozion, cel al președinţilor ARPP, un bun prilej de a face o incursiune în istoricul celor două specialităţi medicale înainte și după 1990.

Noile direcţii trebuie să se axeze pe cercetare, formare, decizii politice, suport pentru pacienţi, ajutarea pacienţilor, educaţie, avându-se permanent în vedere axa tripartită bio-psiho-socială. Dialogul cu factorii decizionali trebuie să fie și el mult mai susţinut.

Este clar că este nevoie de o nouă lege a sănătăţii mintale, după cum este la fel de clar și faptul că este nevoie și de o altă relaţie cu mass-media, mult mai apropiată decât cea existentă în prezent. Psihiatrii ar trebui să iasă din spaţiul spitalelor și clinicilor, să apară în spaţii publice și să exprime poziţii ferme faţă de consumul de droguri, alcool.

Etichete: Congres National de Psihiatrie legea sanatatii mintale Psihiatrie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.