Newsflash
REUNIUNI

Medicina de Familie și oportunităţile de neirosit

de Dr. Mariana MINEA - apr. 1 2022
Medicina de Familie  și oportunităţile de neirosit

Rolul medicului de familie în depistarea precoce a unor boli este unul dintre aspectele discutate în cadrul conferinței AMF-B desfășurate, recent, în mediul online

Timp de patru zile, medicii de familie au avut la dispoziţie un program dens, în cadrul conferinţei „Echilibrul delicat între știinţă, artă și comunicare”, organizată de AMF-B.Manifestarea s-a desfășurat online, simultan pe două canale dedicate, acoperind multiple domenii și având ca invitaţi medici din specialităţi diverse, români și străini.

Este evident rolul important pe care îl deţine medicul de familie în depistarea precoce a unor boli, precum și în relaţia specială pe care o are sau o poate avea cu pacienţii săi.

Aceste aspecte au fost luate în calcul și de vorbitorii invitaţi, care au urmărit prin prezentările lor să ofere abordări practice, cu numeroase studii de caz, utile pentru ambele părţi ale acestei relaţii.

Cercetări din Marea Britanie confirmă faptul că părinţii au mai multă încredere să își vaccineze copiii după o discuţie cu medicul de familie, aspect amintit în prezentarea sa și de dr. Sandra Alexiu, președinta Asociaţiei Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B).

Medicii de familie joacă un rol critic în procesul de vaccinare anti-HPV, având o influenţă considerabilă asupra deciziei părinţilor de a vaccina sau nu un adolescent împotriva acestui virus, a subliniat dr. Sandra Alexiu, citând studii internaţionale.

Foto Sandra Alexiu 1

Potrivit acestora, medicii de familie au la îndemână două mesaje importante pentru a le transmite părinţilor: că infecţia cu HPV este comună și că vaccinarea împotriva HPV este o măsură de prevenire a cancerului. Tulpinile HPV sunt responsabile de 99% dintre cancerele de col uterin și de mare parte dintre cancerele peniene, vulvare, anale sau orofaringiene.

De asemenea, studiile citate de dr. Alexiu recomandă medicilor de familie să afle îngrijorările părinţilor legate de vaccinarea anti-HPV și să le răspundă specific, cu informaţii verificate. Nu se va recomanda vaccinarea HPV în aceeași discuţie cu cea care abordează debutul sexual, această suprapunere putând reprezenta o barieră în calea acceptării vaccinării.

Hipoacuzia „descoperită” de pandemie

Un copil care pare că nu aude bine poate avea o hipoacuzie printr-o otită seroasă cronică nedepistată, în urma unei infecţii acute de căi respiratorii superioare, a transmis dr. Ioana Vodă, medic ORL-ist.

Odată ajuns la medic, cazul se poate rezolva rapid. Acesta va face, la nevoie, o mică incizie în timpan și va extrage lichidul „sau uneori glera”, iar copilul își recuperează auzul.

Conform American Academy of Pediatrics, copiii au nevoie de o testare a auzului la vârstele de 5 ani, 6, 8, 10 ani, 11-13 ani și măcar o dată în intervalul 14-18 ani, a mai spus medicul.

Prezentarea sa, intitulată „Testarea corectă a auzului – protezare sau implant cohlear?”, a analizat cazuri de pacienţi cu diferite tipuri de hipoacuzie, a căror origine a fost stabilită în urma aplicării testelor specifice. Acestea analizează funcţionarea timpanului (timpanograma), a ansamblului ciocan-nicovală-scăriţă sau a receptorilor auditivi (testarea neurosenzorială).

Unui pacient i-a fost depistat un neurinom și a primit recomandarea de face un RMN la fiecare doi ani, pentru a surprinde o eventuală creștere a tumorii benigne, care ar putea ajunge să comprime trunchiul cerebral.
Într-un alt caz, problema a reprezentat-o neuropatia diabetică, la un pacient diabetic și hipertensiv, acesta primind recomandarea de monitorizare ORL la trei-patru ani.

În această pandemie, dr. Ioana Vodă a diag­nosticat numeroase cazuri de hipoacuzie, forme ușoare sau moderate, iar asta pentru că purtarea măștilor a scos la iveală numeroși „cititori pe buze”, care au devenit obligaţi să se bazeze doar pe aparatul auditiv în înţelegerea vorbirii.

Pe lângă aspectele practice, prezentarea a abordat și aspecte legislative, cum ar fi cele legate de obţinerea unui aparat auditiv compensat prin Casa de Asigurări. „Nu există aparate auditive proaste, ci doar nereglate sau incorect indicate”, a mai spus dr. Ioana Vodă.

Există și amplificatoare de volum, care se pot cumpăra online, acestea fiind însă nepersonalizate și nereglabile. Medicul a prezentat și detalii despre programul de implant cohlear, criteriile de eligibilitate și pașii de accesare a lui.

Controlul alergiilor

Pacienţii cu alergii la polenuri pot prezenta reacţii alergice după consumul de alimente înrudite cu polenurile – de la umflarea buzelor până la vărsături, a transmis dr. Camelia Berghea în prezentarea sa despre alergiile la copii.

Ori de câte ori avem un astm incomplet controlat, căutăm și o rinită alergică, a fost un alt mesaj punctat de medic. În cadrul aceleiași sesiuni, prof. dr. Monica Hâncianu a abordat rolul fitoterapicelor în tratamentul infecţiilor respiratorii.

Despre influenţa modului de viaţă în fertilitatea masculină și rolul benefic al dietei mediteraneene, respectiv rolul nociv al sedentarismului, stresului, alcoolului în exces și fumatului a vorbit dr. Ioan Haner.

Teste rapide pentru markeri cardiaci

Testele rapide ce analizează biomarkeri cardiaci sunt tot mai folosite în unităţile de primiri urgenţe, ele putând orienta diagnosticul diferenţial în cazul unei dureri toracice sau al dispneei.

Unul dintre testele rapide analizează – calitativ sau cantitativ – troponina I, cu izoforma sa cTnI, specifică miocardului. Aceasta are valoare crescută la 4-5 ore de la infarctul miocardic acut, cu un vârf la 24 de ore, apoi scade progresiv, dar rămâne prezentă în sânge la niveluri peste cele normale timp de 5-12 zile de la infarct, a amintit participanţilor dr. chim. Dana Stan.

De aceea, testele rapide pentru markeri cardiaci pot fi utile și în cabinetul medicului de familie, putând grăbi prezentarea pacientului la cardiolog, pentru investigaţii suplimentare și tratament adecvat, a subliniat specialistul. Un nivel sub 10 ng/dl al cTnI semnalează o angină stabilă, iar peste acest nivel suspiciunea este de infarct miocardic ori de miocardită.

Citiți și: Prezent și viitor în Medicina Nucleară 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe