Congresul, ajuns deja la a șaptea ediţie s-a desfășurat în perioada 10-12 octombrie la București, sub egida Societăţii Române de Neuropatie Diabetică.

Una dintre cele mai importante complicaţii ale diabetului zaharat este piciorul diabetic, care deseori poate duce la amputaţie. Aproximativ 85% dintre amputaţiile de membre inferioare sunt precedate de ulceraţia piciorului. Factorii de risc cunoscuţi sunt: polineuropatia diabetică, vârsta pacientului, dar și prezenţa sau absenţa unor ulceraţii. Etiologia piciorului diabetic este multifactorială, niciun factor de risc nu poate cauza independent această complicaţie. Mai mulţi factori care se potenţează unul pe celălalt concură la instalarea ulceraţiei. Chiar și traumele tisulare minore sunt un factor uneori major pentru dezvoltarea ulcerelor la pacientul diabetic.
De asemenea, neuropatia diabetică periferică este asociată cu un risc crescut de cădere, deci și de alterare a arhitecturii piciorului. Diabetul zaharat poate determina uscarea pielii și apariţia fisurilor, element care promovează infecţia. Hiperglicemia cauzează disfuncţia celulară endotelială și alterări ale arterelor periferice. Dr. Georgeta Inceu explică faptul că disfuncţia endotelială este cel mai important mijloc de afectare a microcirculaţiei, cu modificări cauzate de proliferarea celulelor endoteliale, subţierea membranei bazale, scăderea sintezei de oxid nitric, creșterea vâscozităţii sanguine, alterările tonusului microvascular și scăderea fluxului sangvin.
Microcirculaţia este și ea afectată, din cauza șuntului arterio-venular, reducând circulaţia sangvină în ariile în care este nevoie. Sistemul imun al pacientului diabetic este mult mai slab decât al unei persoane sănătoase, prin urmare, infecţiile sunt mai frecvente. Mai mult, aceste infecţii sunt ameninţătoare de viaţă. Hiperglicemia promovează un mediu proinflamator. Sistemul imun este mult compromis prin scăderea activităţii leucocitelor și răspunsul inflamator inadecvat.

Terapii adjuvante

Durerea cauzată de neuropatia diabetică este cel mai frecvent întâlnită durere în lume, după durerea de spate. Conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu a prezentat un studiu realizat de Societatea Română de Neuropatie Diabetică, în care s-a observat o prevalenţă de peste 67% a acestei complicaţii. Peste 45% dintre pacienţi prezintă durere cu un impact major asupra calităţii vieţii. Totuși, studiile experimentale asupra mecanismelor au sugerat o serie de elemente care nu sunt neapărat aplicabile in vivo.
Progresele recente în imagistica sistemului nervos central au adus noi date în ceea ce privește mecanismul complex al durerii neuropate. Chiar și așa, medicamentele utilizate în tratamentul polineuropatiei diabetice au eficienţă discutabilă și oarecum limitată. Există totuși rezultate promiţătoare ale acidului alfa lipoic și ale benfotiaminei, dar și ale terapiei combinate – simptomatice asociate celor patogenice.

Calitatea vieţii și anxietatea

Anxietatea și fobia socială influenţează negativ evoluţia globală a diabetului și calitatea vieţii pacientului, relevă un studiu realizat pe 89 de pacienţi, în perioada iunie-septembrie 2018. Studiul, despre care a vorbit conf. dr. Bogdan Timar (Timișoara), a fost realizat cu ajutorul chestionarelor GAD 7 (Generalized Anxiety Disorder – 7 questionnaire) și SPIN (Social Phobia Inventory Questionnaire) la pacienţii diagnosticaţi cu polineuropatie diabetică senzitivă distală, utilizând criteriile Michigan.
Prevalenţa anxietăţii, rezultată din studiu, a fost de 34,5%.

Urmarea acestui fapt, medicul timișorean spune că ar fi nevoie de un screening proactiv, de intervenţie timpurie, care să vizeze fobia socială și anxietatea pacientului cu diabet zaharat, pentru a îmbunătăţi prognosticul pe termen scurt și lung, dar și de aderenţa pacientului, precum și modificarea calităţii vieţii pacientului într-un sens pozitiv.

Ţinta glicemică

Neuropatia diabetică rămâne aproape constant o provocare pentru medici – atât prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice, încă insuficient cunoscute, cât și prin eficacitatea modestă a terapiilor. Este cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat, afectând aproximativ jumătate din pacienţi. Prof. dr. Gabriela Radulian a subliniat importanţa controlului glicemic, care reprezintă cea mai bună cale pentru a preveni instalarea neuropatiei diabetice sub toate formele sale. American Diabetes Association (ADA) recomandă o medie a glicemiilor à jeun între 80 și 130 mg/dl și o ţintă a glicemiei preprandiale < 180 mg/dl.

Diagnostic tardiv

Prof. dr. Dan Ziegler atrage atenţia asupra modului de abordare a neuropatiei diabetice senzitive distale, dar și asupra unei tendinţe generale de diagnostic tardiv. Un studiu la care acesta s-a referit, realizat în Germania în perioada 2013-2017, arată că mai mult de un sfert dintre pacienţi, deși aveau complicaţia deja instalată, nu fuseseră încă diagnosticaţi. Tot aici s-a subliniat importanţa celor trei braţe ale tratamentului neuropatiei diabetice. Primul se referă la schimbarea stilului de viaţă și la intervenţii multifactoriale care să ţintească, în esenţă, riscul cardiovascular și normalizarea profilului glicemic. Cel de-al doilea braţ implică patogeneza și, deci, tratamentul orientat către aceasta, iar cel de-al treilea se referă la tratamentul simptomatic al neuropatiei.

Hipogonadismul

Deficitul de testosteron pare să fie una dintre problemele pacienţilor cu sindrom metabolic, afectând aproximativ 33% din populaţia diabetică. Elemente precum prezenţa sindromului metabolic, diabetul zaharat de tip 2, îmbătrânirea și obezitatea sunt asociate cu un risc crescut de instalare a hipogonadismului hipogonadotrop, de multe ori denumit hipogonadism cu instalare tardivă. Din punct de vedere epidemiologic, deficienţa de testosteron este asociată cu risc mai mare de boli cardiovasculare și cu o mortalitate crescută, menţionează dr. Aurelian Ranetti.

Afectarea nervilor cranieni

Cea mai comună neuropatie care afectează nervii cranieni în diabetul zaharat este cea de la nivelul nervului oculomotor. Aceasta este caracterizată de trei elemente importante: ptoza palpebrală, diplopia și strabismul divergent. Aceste trei elemente sunt, de multe ori, precedate de durere oculară. În antiteză, paralizia de nerv abducens poate fi recunoscută prin prezenţa strabismului convergent. Dr. Tudor Lupescu a subliniat că aceste cazuri sunt destul de rare, dar trebuie avute în vedere, ţinând cont de frecvenţa crescută a diabetului.

Există memorie metabolică?

Termenul de „memorie metabolică” este utilizat pentru a descrie fenomenul reprezentat de valori glicemice crescute la instalarea diabetului și a complicaţiilor ulterioare. Memoria metabolică a fost demonstrată atât în diabetul de tip 1, cât și în cel de tip 2. La baza memoriei metabolice stau o serie de mecanisme, precum: schimbările epigenetice, inflamaţia cronică, stresul oxidativ, dar și glicarea nonenzimatică a proteinelor celulare și a lipidelor. Dr. Emilia Rusu a subliniat importanţa tratamentului precoce și agresiv pentru a obţine ţintele glicemice, dar și a controlului metabolic pentru a preveni complicaţiile pe termen lung ale diabetului.