Fundaţia „Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii”, a susţinut între 16 și 17 aprilie 2021 Conferinţa Internaţională „Skin Matters”. Evenimentul științific a avut loc în format virtual.
Unii dintre cei mai renumiţi profesioniști ai domeniului din
România, cât și speakeri internaţionali de anvergură, precum prof. dr. Daniel Berg (Universitatea Washington, SUA), dr. Gertruud Krekels (fost președinte al Societăţii Europene de Chirurgie Micrografică), dr. Kai Munte (vicepreședinte Societatea Internaţională pentru Chirurgie Dermatologică) și mulţi alţii au abordat teme precum dermato-oncologia, reconstrucţiile chirurgicale complexe, managementul plăgilor cronice sau dermatoestetica.
Alături de medicii dermatologi, la discuţii au participat și medici din specialităţile: chirurgie generală, chirurgie plastică, anatomopatologie, oncologie, medicină nucleară, radioterapie, reușind să realizeze o analiză minuţioasă a pielii într-un cadru multidisciplinar.
Despre importanţa examinării histopatologice a tuturor formaţiunilor cutanate cu aspect clinic suspect a vorbit dr. Tiberiu Tebeică, medic primar anatomopatolog. Pe lângă confirmarea diagnosticului de neoplazie cutanată, tehnica histopatologică poate identifica așa-numiţii „simulatori” neoplazici, dificil de diferenţiat prin examenul clinic. Astfel, frecventul carcinom bazocelular se poate asemăna cu spiradenoamele sau cu hamartoamele foliculare benigne.
Carcinomul spinocelular, al doilea ca frecvenţă dintre cancerele de piele, poate fi comparat cu siringometaplazia ecrină și hiperplazia pseudoepiteliomatoasă, ce apar adesea pe ariile cutanate anterior biopsiate, sau chiar cu keratoza seboreică. „Histopatologia face diferenţa”, subliniază dr. Tebeică.
Cu toate acestea, medicul pune accentul și pe importanţa backgroundului clinic și a istoricului leziunii. Drept exemplu, în cazul suspiciunii de Mycosis fungoides, trebuie analizate tabloul clinic și evoluţia leziunii.
Astfel, un progres rapid al leziunii în 1-2 luni infirmă un diagnostic prezumtiv de Mycosis fungoides, însă poate presupune alte diagnostice, de tipul limfoamelor cutanate cu celule T.
De altfel, stadiile incipiente de limfoame cutanate sunt dificil de diagnosticat, iar în acest context se impune o descriere amănunţită cu fotografierea leziunilor și cu prelevarea de biopsii multiple.
Tot în cadrul diagnosticului afecţiunilor limfoproliferative, imunohistochimia nu primează în faţa tabloului clinic. Mai mult, este de evitat folosirea termenului de Mycosis fungoides ca diagnostic atunci când acesta nu este evident, și se preferă titulatura de „parapsoriazis”.
Despre managementul melanomului malign din stadiile I-III a vorbit dr.
Casandra Colţoiu, medic specialist dermatolog. Analiza dermatoscopică se află în centrul primei etape de diagnostic, astfel că „formarea medicală în aria dermatoscopiei joacă un rol-cheie”, consideră medicul.
Mai mult decât atât, dermatoscopia crește acurateţea diagnosticului, având o sensibilitate de 89% și o specificitate de 78%. Cu toate acestea, în cazul leziunilor melanocitare echivoce la nivel dermatoscopic, microscopia confocală de reflectanţă asigură o mai mare sensibilitate și specificitate, având însă dezavantajul accesibilităţii limitate.
Dermatoscopia digitală este, de asemenea, un instrument diagnostic preferat în special pentru persoanele cu risc crescut de melanom malign: istoric personal de melanom malign, număr crescut de nevi atipici, predispoziţie genetică.
Tratamentul melanomului malign este individualizat și poate consta în procedură chirurgicală – biopsie excizională ori incizională, radioterapie sau tratament adjuvant (agenţi anti-PD-1, agenţi anti-BRAF). În etapa de follow-up, primii 5 ani sunt cei mai importanţi, întrucât 90%
dintre metastaze apar în această perioadă.
Ganglionul santinelă reprezintă primul ganglion care drenează limfa de la nivelul melanomului malign, astfel că în cazul unei diseminări limfatice regionale, acesta devine primul ganglion afectat, a explicat în prezentarea sa dr. Florin Bobircă, medic primar chirurg. Ganglionul poate fi identificat prin injectarea unei substanţe radioactive trasor.
Este foarte important de menţionat faptul că tehnica ganglionului santinelă aduce o contribuţie importantă în stadializarea melanomului, și nu în terapia acestuia. Rezultatele pe termen lung în urma aplicării tehnicii ganglionului santinelă sunt asemănătoare cu cele ale limfadenectomiei totale, însă cu o morbiditate redusă.
Chirurgia micrografică Mohs reprezintă o tehnică chirurgicală extrem de precisă, în cadrul căreia se rezecă progresiv straturi subţiri de piele canceroasă, acestea urmând apoi a fi examinate până când nu se mai identifică celule canceroase.
Scopul acestui tip de chirurgie inovativă este tocmai acela de a elimina cât de mult posibil pielea afectată neoplazic, însă cu prezervarea pielii adiacente, neafectate. Prin precizia acestui tip de chirurgie, este redusă formarea de cicatrici sau probabilitatea de recidivă.
Subiectul a fost abordat de dr. Kai Munte, vicepreședintele Societăţii Internaţionale pentru Chirurgie Dermatologică (ISDS) din Olanda. Dr. Kai Munte a enumerat modalităţile de tratament pentru majoritatea neoplaziilor cutanate, printre care se află și tratamentul medicamentos prin inhibitorii cascadei Hedgehog.
Deși aceștia din urmă reduc direct volumul tumoral, chirurgia Mohs este singura metodă de tratament cu probabilitate mică, demonstrată, de recidivă tumorală. Așadar, precum spune și dr. Munte: „nu există alternativă” pentru tratamentul neoplazic, în final sumarizând într-o manieră optimistă că „The future is Mohs!” (n.r.: viitorul este al chirurgiei Mohs).
Intitulată și fotochemoterapie, terapia termo-fracţionată avansată tratează cancerul cutanat non-melanom. După cum a prezentat prof. dr. Leonardo Marini, director medical Skin Doctors’ Center din Trieste, Italia, această metodă poate reduce numărul de clone celulare modificate, întâlnite atât în keratozele actinice cronice, cât și în cancerele cutanate non-melanom de tipul carcinomului bazocelular superficial sau de tipul bolii Bowen.
Deși terapia pare destul de complexă, în realitate ea presupune un număr mic de ședinţe pentru a obţine o stabilizare de lungă durată a pielii. În cadrul tratamentului sunt necesare monitorizarea periodică, precum și utilizarea de protecţie solară înaltă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
