Cea de-a doua ediţie a evenimentului Zilele Viaţa Medicală powered by MedicHub, cu tema „Diagnostic și tratament în era digitală”,  desfășurată online în zilele de 16 și 17 septembrie, în parteneriat cu UMF „Carol Davila” București, a însemnat peste 200 de participanţi, șase sesiuni, noutăţi relevante și experienţa medicilor lectori – cărora le mulţumim că au răspuns invitaţiei noastre –, în folosul practicii clinice și al pacienţilor.

Aspectele practice cu care se confruntă medicul de familie, precum și avantajele și limitele telemedicinei și digitalizării au fost principalele subiecte discutate în sesiunea dedicată Medicinei de Familie.

Telemedicina a reprezentat un adevărat ajutor pentru pacienţi, soluţie de criză și protecţie suplimentară în faţa răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2. Această practică a fost preferată deopotrivă de medic și de pacient pentru consultaţiile care nu necesitau prezenţa în cabinet, a explicat
dr. Rodica Tănăsescu, moderatorul sesiunii.

Telemedicina poate fi folosită în special pentru pacienţii cu diagnostic cunoscut, care știu și pot să descrie concis și concret anumite simptome. Ea poate fi greu accesibilă pentru persoanele vârstnice care nu au cunoștinţe tehnice.

Calitatea îngrijirilor medicale poate crește prin combinarea celor două tipuri de consultaţii, cea directă și cea mediată de tehnologie. Iar dacă practica va arăta că este eficientă, atunci s-ar putea să schimbe pentru totdeauna modul în care este practicată medicina, a conchis dr. Tănăsescu.

Un studiu de caz realizat de dr. Daciana Toma în cadrul propriului cabinet – mediu urban cu listă de pacienţi din categoria adult tânăr – în perioada 2019-2021 a arătat că anii 2020 și 2021 nu au însemnat o prezenţă redusă la medic sau o diagnosticare mai mică a HTA faţă de 2019.

Studiul a avut ca obiective: numărul de pacienţi diagnosticaţi cu HTA, numărul de reţete eliberate pentru HTA, numărul de bilete de trimitere la cardiolog și la laborator. În concluzie, introducerea teleconsultaţiei nu a îngreunat accesul la medicul de familie și nu a scăzut nivelul de monitorizare a pacienţilor.

Numărul mare de studii apărute face ca citirea tuturor acestora să fie practic imposibilă, a atras atenţia dr. Sandra Alexiu în prezentarea sa. Adoptarea ghidurilor de clinicienii de primă linie este scăzută, iar „ţinerea pasului” devine o problemă pentru practicieni.

Dr. Alexiu expune problema prezentată de dr. Robert Rich în cadrul conferinţei WONCA din Lisabona, legată de cât de bune sunt dovezile din studii – spre deosebire de pacientul din ghid, care are o singură boală, în realitate, multimorbiditatea este regula.

Iar pe măsură ce crește povara multiplelor afecţiuni cronice, utilitatea oricărui ghid de practică clinică specifică bolii scade. Ca soluţii, dr. Alexiu propune creșterea centrării pe pacient, îmbunătăţirea comunicării și folosirea întregului „armament” diagnostic și terapeutic, cu clarificări.

Citește și: Progrese și reoreintări în Pneumologie