În ultimii 30 de ani, s-a discutat foarte mult despre necesitatea schimbărilor în Sănătate, dar schimbări nu prea au fost. Va reuși oare pandemia să ne împingă de la spate să facem ceva durabil în domeniu?
Sănătatea este unul dintre sectoarele majore din societatea noastră, care mai degrabă a fost cârpit decât modificat și adaptat condiţiilor reale. Ultimele trei decenii au adus schimbări masive în existenţa noastră: ni s-au schimbat demografia, obiceiurile, modul și condiţiile de viaţă. Toate acestea au generat noi și noi probleme cu care ne confruntăm zi de zi.
La jumătatea lunii trecute s-a desfășurat, în mediul online, Forumul Psihiatru.ro, organizat de MedicHub sub egida Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), coordonatori fiind prof. dr. Doina Cozman și prof. dr. Cătălina Tudose.
„Forumul Psihiatru.ro este tradiția întâlnirilor noastre de breaslă psihiatrică din luna noiembrie. Această manifestare a fost inițiată de Florin Tudose și Cătălina Tudose cu mulți ani în urmă (...) anul acesta ne aflăm în al unsprezecelea an de manifestare”, spunea în discursul său de deschidere prof. dr. Doina Cozman.
Tematica Forumului de anul acesta s-a referit la situația psihiatriei în acest moment și la problemele pe care pandemia de COVID-19 le-a ridicat în fața profesioniștilor de sănătate mintală, cum se manifestă ea (pandemia) în România și ce reflexe are asupra psihiatriei romanești.
Reforma psihiatriei este oricum în urmă, dar evenimentele vin peste noi. Realitatea ne obligă la adaptare, la flexibilitate, la modernizare, cumva în afara sistemelor de sănătate publică, care ne lasă de multe ori în urmă. (prof. dr. Cătălina Tudose)
Au fost secțiuni în care s-a discutat, de exemplu, despre memoriul pe care ARPP l-a înaintat Ministerului Sănătății în luna mai a acestui an, cu o serie de propuneri pentru îmbunătățirea activității în domeniul psihiatriei.
Prof. dr. Doina Cozman spunea că deși s-a primit un răspuns de la minister, acesta ar fi fost incomplet.
Am dori totuși să atenționăm ministerul că cererile noastre de profesioniști în sănătatea mintală nu sunt cereri superflue, sunt cereri care se adresează exact acestei perioade din viața noastră profesională. Nu putem să nu constatăm că pandemia va trece, dar depresia va rămâne, așa cum spunea chiar o expertă din cadrul OMS. (Prof. dr. Doina Cozman)
În ultimele luni asistăm la adevărate drame cauzate de pandemia de COVID-19. Datele statistice arată cum, în această perioadă, fluxul pacienţilor internaţi a scăzut îngrijorător de mult raportat la perioada anterioară declanșării pandemiei.
Motivele? Mulţi se plâng de lipsă de încredere în sistem, de acces dificil la serviciile medicale, la care inevitabil se adaugă reglementările privind utilizarea resurselor în mod limitat, pentru a respecta măsurile antiepidemice.
E foarte greu de gestionat această situaţie, spunea senatorul László Attila, medic pediatru și președinte în exerciţiu al Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României, invitat la Forum.
Asta, opina medicul, mai ales pentru că serviciile nu sunt dispersate în mod uniform la nivel naţional, dar și pentru că este foarte greu de intervenit atunci când se impun intervenţii chiar și din partea autorităţilor locale.
Potrivit acestuia, actualmente munca decidenţilor se prioritizează practic pe trei direcţii distincte: „Una este COVID-19 cu tot ce ţine de ea, (...) a doua, asigurarea condiţiilor de revenire pentru pacienţii cronici neinfecţioși (...) și, nu în ultimul rând, clarificarea aspectelor legate de codificare și plata serviciilor de către Casa de Asigurări de Sănătate, astfel încât ele să acopere costurile reale.
Foarte puţini știu, inclusiv dintre decidenţi, că noi avem un sistem de codificare în medicina primară și un altul la instituţiile cu paturi, la mare distanţă unul de altul. La fel de precar este și sistemul de codificare în cazul bolilor rare”.
Pe de altă parte, avem o lege a sănătăţii care în decurs de 15 ani a fost modificată de 1.600 de ori, ceea ce face aproape imposibilă crearea unor condiţii predictibile și stabile pentru cei care activează în domeniul sanitar.
Și asta, pentru că legea este una ordinară (se poate modifica cu votul a jumătate + 1 dintre parlamentarii prezenţi în sală), și nu una organică, care ar putea asigura o stabilitate pe o perioadă cât de cât acceptabilă.
E drept, pentru această schimbare ar fi nevoie de o modificare a Constituţiei, ceea ce, în opinia senatorului Attila, cu greu poate fi realizată în condiţiile actuale: „Nu prea cred, nici pentru viitorul Parlament, că vom fi capabili să ajungem la un consens privind priorităţile în domeniul sănătăţii, și mai puţin la o modificare a Constituţiei”.
Din păcate, numărul persoanelor care contribuie la fondurile de sănătate din România tot scade odată cu trecerea timpului, iar numărul beneficiarilor crește vertiginos.
„Trebuie să ne gândim foarte serios cum să gestionăm această problemă. Cred că una dintre priorităţi trebuie să fie punerea unor date concrete la dispoziţia persoanelor care pot fundamenta direcţiile de dezvoltare în viitorii ani”, consideră președintele Comisiei de sănătate.
Potrivit acestuia, astfel de nevoi sunt cu atât mai mari în aceste condiţii, când România se află în etapa în care ar fi trebuit să-și actualizeze strategia pe Sănătate, pentru că suntem la început de ciclu financiar:
„Foarte probabil, acest lucru o să alunece undeva în prima parte a anului următor, iar cei care vor ajunge la guvernare va trebui să își negocieze această strategie la Bruxelles, în condiţiile în care alte state deja și-au depus proiectele”.
Și pentru că, după cum spuneam, societatea este într-o continuă dinamică, discuţiile purtate în cadrul Forumului au atins și Legea sănătăţii mintale, care, spun profesioniștii din domeniu, are și ea nevoie de actualizări. Speranţele acestora se îndreaptă însă către viitoarea legislatură, ţinând cont de momentul electoral în care ne aflăm.
Sper să ajungem (...) să finalizăm și modificările legislative în cazul sănătăţii mintale, al oncologiei și în toate acele domenii unde se impun modificări, ca în final să avem un Cod al sănătăţii cu statut de lege organică, să ne confere stabilitate. (Dr. László Attila)
Dacă tot așteptăm după o noua Lege a sănătății mintale, explica în concluziile de final prof. dr. Doina Cozman, „cred că ne va fi foarte greu să ne descurcăm, în situația în care suntem înconjurați de conjuncturi la care nu ne-am așteptat și la care totuși a trebuit să facem față. Singura luminiță este cea a telemedicinei, care (...) sperăm că va deveni lege și nu va rămâne sub forma unei OUG, cum funcționează acum”.
Suntem obligați să ne reformăm, pentru că vin informațiile peste noi și ne obligă. Sper ca asta să declanșeze și să ducă la îndeplinire unul din punctele prezentate în memoriul nostru, și anume înființarea și generalizarea, pentru că există câteva servicii, a serviciilor de psihiatrie de legătură, de care să beneficieze toți medicii și toți pacienții. Nu numai să ofere o asistență psihiatrică, ci pur și simplu să extindem aceste servicii. (Prof. dr. Cătălina Tudose)
Până atunci însă, nu trebuie scăpat din vedere faptul că ar fi necesară și o regândire a distribuirii medicilor în teritoriu, pentru că multe judeţe suferă de deficit de personal medical specializat.
Asta, în condiţiile în care actuala pandemie este responsabilă de o multitudine de probleme psihice, care cu siguranţă nu vor dispărea odată cu ea.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
