Probabil că fiecare dintre noi are o experienţă cu Spitalul Fundeni. 70% din cazuistica institutului provine din afara Capitalei, iar 30% - din mediul rural, menţionează pagina sa web de prezentare. La Fundeni ajung multe cazuri dificile, cazuri complicate, amânate sau care au trecut deja prin alte intervenţii. Tocmai de aceea, riscul unui rezultat nefast este mai mare. Balanţa se înclină între mărturiile oamenilor vindecaţi acolo şi durerea plus epuizarea celor care au pierdut pe cineva drag în această luptă.

Din acelaşi motiv, este greu să fii obiectiv atunci când vorbeşti despre Fundeni. Pentru mine, Spitalul Fundeni înseamnă recunoştinţă. Înseamnă medici tineri care ştiu şi vor să comunice, înseamnă frică şi iubire, troleibuzul 66, şi mai înseamnă multe cuvinte şoptite pe repede-înainte pe holul spitalului, probabil încă un pact cu Dumnezeu.

Chirurgie de vârf şi solidaritate

La 60 de ani de la înfiinţare şi la aproape 20 de la primii paşi făcuți în domeniul transplantului, Institutul Clinic Fundeni se poate lăuda, printre altele, cu 1.000 de transplanturi hepatice şi 2.000 de transplanturi renale, cu faptul că este singurul spital din România acreditat pentru cercetare (la Fundeni se face atât cercetare clinică, cât şi fundamentală) şi cu un Centru de Excelenţă în Medicina Translaţională.

Perfomanţa nu ar fi posibilă fără oameni şi poate că, la momentul bilanțurilor, ar fi interesant de știut ce îşi doresc cei care lucrează în Spitalul Fundeni. Mai multă solidaritate între public şi medici, plus o presă care să nu mai provoace dezbinare – așa mi-a spus unul dintre medicii participanţi. Am adăuga și o schimbare de viziune din partea societății, care să plaseze medicul în centrul sistemului de sănătate. În felul acesta, medicul ar putea ajuta pe cei aflaţi în nevoie, la sat şi la oraş, prevenind supraaglomerarea centrelor universitare, exodul medicilor şi decesele evitabile.

Intervenții chirurgicale în Uro-Nefrologie

În cadrul sesiunii de Uro-Nefrologie din cea de a doua zi dedicată manifestărilor ştiinţifice, medicii au analizat prezentări ale unor intervenţii pentru litiaze renale spectaculoase ori tumori renale – cazul unui bărbat de 33 de ani care s-a prezentat la Fundeni după multiple intervenții de litotripsie extracorporeală, care nu tratau însa cauza problemei, multiplele recidive fiind urmarea unei disfuncţii de joncțiune pieloureterală, pe un rinichi în potcoavă.

Cancerele renale reprezintă 3% din totalul neoplaziilor, cu un răspuns aproape nul la tratamentul sistemic, rezultate mai bune înregistrând inhibitorii de angiogeneză în rândul pacienţilor tineri. Corectitudinea intervenției chirurgicale inițiale joacă un rol important în evoluția bolnavului și reprezintă prima condiţie pentru a evita recidiva tumorală. Pentru nefrectomie, metoda laparoscopică este de preferat chirurgiei deschise ori de câte ori cazul o permite, întrucât recuperarea pacientului este mai rapidă şi mai uşoară.

Referitor la extirparea ganglionilor abdominali odată cu nefrectomia, există o întreagă literatură pe acest subiect, atât pro, cât şi contra acestei intervenții, spune conf. dr. Constantin Gîngu. În general, se extirpă ganglionii dacă aceştia sunt măriți, aspect observabil intraoperator sau pe imaginea CT, explică medicul. În caz de recurenţă a bolii, tot chirurgia este metoda de elecţie, intervenţia urmărind să elimine cât mai mult posibil din infiltratele tumorale.

Referitor la prostatectomie, metoda laparoscopică este rezervată cazurilor de tumori localizate, fără extensie extracapsulară.

O intervenţie apreciată a venit în cadrul aceleiaşi sesiuni din partea dr. Mihaela Mihai, specialist anatomopatolog. În prezentarea sa, medicul a propus, în vederea îmbunătățirii comunicării interdepartamentale, ca în cazurile care impun măsuri speciale – precum solicitarea examenului extemporaneu – chirurgul să îşi contacteze colegul anatomopatolog telefonic, firesc, pentru o mai bună înţelegere a particularităţii şi urgenţei cazului.

rolul imagisticii în Oncohematologie

În sesiunea de oncohematologie, prof. dr. Ioana Lupescu a prezentat rolul imagisticii în diagnosticul şi monitorizarea diferitelor patologii oncohematologice. Reprezentanții Laboratorului de Medicină Nucleară au susținut o prezentare despre rolul scintigrafiei cu bifosfonați marcați cu 99mTechnețiu-HDP în depistarea amiloidozei transtiretină. Boala rară, caracterizată prin depunerea de fibrile de amiloid format din transtiretină, determină cardiopatie restrictivă, insuficiență cardiacă, hipertrofie concentrică de VS. Standardul de aur în depistarea bolii este considerat a fi biopsia miocardică. Scintigrafia cu bifosfonați s-a dovedit a avea sensibilitate şi specificitate înalte în depistarea bolii, medicii institutului întrebându-se dacă nu ar putea fi folosită mai devreme în cursul investigațiilor.

O altă prezentare a vizat cei 10 ani de experiență ai IC Fundeni în diagnosticarea şi monitorizarea bolii minime reziduale (BMR) în leucemiile acute cu ajutorul biologiei moleculare. BMR se face vinovată de recăderile acestor cancere hematologice, care se asociază cu rate crescute de mortalitate, a amintit celor prezenţi dr. Mihaela Dragomir. Biologia moleculară poate detecta prezența unei singure celule tumorale în 1.000.000 de celule medulare şi există anumite momente -cheie în care este folosită pentru a depista BMR, cum ar fi, de exemplu, la sfârşitul tratamentului de inducție.

Gestionarea cancerului pancreatic

Sesiunea dedicată cancerului pancreatic a fost deschisă de prof. dr. Cristian Gheorghe, care le-a prezentat tinerilor medici rolul puncției ghidate ecoendoscopic (EUS-FNA) în studiul maselor tumorale pancreatice. Deşi reprezintă o formă agresivă de cancer (6% dintre pacienții operați pentru această boală mai sunt în viață la cinci ani postintervenţional), tumorile maligne pancreatice nu beneficiază de screening, fiind foarte rare, astfel că prevenția în masă nu ar fi cost-eficientă.

Prof. dr. Ioana Lupescu a sintetizat semnele directe şi indirecte sugestive pentru carcinomul ductal de pancreas pe imaginile CT, tomografia computerizată fiind metoda de elecţie pentru determinarea stadiului şi răspândirii tumorii: prezența maselor pancreatice hipodense, hipovasculare, dilatația ductelor pancreatice, atrofia corpului şi cozii pancreasului, obstrucția de duct pancreatic sau biliar, prezența calcificărilor, obliterarea grăsimii retropancreatice, extensia tumorală locală la nivelul hilului splenic şi al spațiului port şi invazia prin contiguitate a organelor din vecinătate, duodenul, stomacul şi rădăcina mezenterului.

Dr. Adina Croitoru, medic oncolog, a prezentat rezultatele studiului PANOVA 2, anunțate recent la conferința ASCO, ce aduc speranță în domeniul terapiei adresate cancerului pancreatic avansat. Studiul a folosit câmpurile electrice alternante (engl. „tumor treating fields – TTFields”), cu efect distructiv asupra celulelor canceroase aflate în faza de diviziune mitotică, în combinație cu gemcitabina/paclitaxelul, combinație care a fost bine tolerată de pacienți.

Tot dr. Adina Croitoru a prezentat cazul unei paciente de 50 de ani tratată în echipă multidisicipinară la Spitalul Fundeni pentru un adenocarcinom pancreatic confirmat biopsic, prin radioterapie, chimioterapie – Folfirinox, şi apoi chirurgical. Pacienta a fost unul dintre cele 135 de persoane tratate pentru cancer pancreatic avansat local sau metastatic tratate la Fundeni în perioada 2015-2017. Ghidul actual privind cancerul pancreatic al NCCN (National Comprehensive Cancer Network) recomandă ca decizia privind diagnosticul, managementul şi rezecţia acestui tip de cancer să se ia prin consultare multidisciplinară, în centre cu o cazuistică bogată în domeniu, folosind metodele imagistice corespunzătoare.

CEMT

Centrul de Excelență în Medicina Translațională – www.cemt.ro – beneficiază de o biobancă, de o platformă pentru genomică, de o echipă de cercetare multidisciplinară şi de colaborarea cu alte echipe de cercetare din lume. Echipa CEMT a reuşit în premieră mondială secvențierea totală a hepatocarcinomului şi, de asemenea, deţine unul dintre cele mai mari seturi de date privind carcinomul ductal pancreatic.

Un studiu având la bază analiza combinată a expresiei genice în acest tip de cancer a identificat o supraexpresie pentru anumite tipuri de gene în epiteliul tumoral. Studiul a fost acceptat spre publicare în Hepatogastroenterology şi are peste 290 de citări, din partea Nature, Nature Communication şi Cell. Dr. Simona Oprea speră că datele obţinute de CEMT vor permite noi abordări ale terapiei cancerului de pancreas, care să poată precede chiar terapia neoadjuvantă.