Manifestarea s-a bucurat de prezenţa a nu mai puţin de 40 de lectori...de 40 de lectori din 14 ţări, dar și a 37 de experţi români angrenaţi în activităţile de control al tuberculozei (TB) în ţara noastră. Au fost prezentate 47 de lucrări și 30 de postere ale cadrelor medii, medicilor rezidenţi, specialiști.

S-au analizat evoluţia cazurilor de tuberculoză în Europa, măsurile de profilaxie și tratament necesar a fi adoptate de sistemele de sănătate din România și la nivel european, în contextul migraţiei forţei de muncă și al valurilor de refugiaţi cauzate de războiul din Ucraina.

Simpozionul și-a propus realizarea unui schimb de bune practici în managementul TB, punând în prim-plan nevoia de cercetare în acest domeniu, screeningul și diagnosticul rapid, prevenţia în această boală, impactul tuberculozei MDR și XDR, dar și asigurarea tratamentului pentru toţi pacienţii afectaţi, cu atât mai mult cu cât există o situaţie generată de războiul de la graniţa Uniunii Europene.

„Eternul subiect” supus dezbaterii

Deși aparent numărul de cazuri de TB a fost în scădere în perioada pandemiei, datele statistice ale primelor șase luni ale anului 2022 evidenţiază o creștere a numărului de cazuri depistate. Această situaţie este evidentă atât la adulţi, cât și la copii, existând judeţe în care practic numărul de cazuri depistate s-a dublat.

Prima zi a simpozionului a debutat cu o trecere în revistă a impactului războiului și a migraţiei asupra prevalenţei tuberculozei în Europa și a continuat cu prevenţia TB în grupurile aflate la risc, dintr-o perspectivă germană, dar nu numai, trecând și prin evaluări ale terapiilor preventive.

O analiză interesantă a fost cea privind provocările și soluţiile în judeţul Maramureș, pornind de la rezultatele unor studii românești în acest domeniu și condiţiile socio-economice referitoare la TB.

Eternul subiect „tuberculoza și migraţia” a făcut și obiectul unei mese rotunde cu participare internaţională, după care s-a continuat, în același spirit, cu analiza incidenţei TB la migranţii din UE și Marea Britanie.

A existat un calup de prezentări care au făcut rând pe rând o actualizare în diagnosticul TB, o evaluare a costurilor, a disponibilităţii medicaţiei și variantelor de diagnostic în Europa, precum și a modalităţilor de ameliorare a aderenţei și de monitorizare a noilor regimuri terapeutice și a
programului STOP TB.

Prima zi s-a încheiat cu o conferinţă de presă care s-a bucurat de prezenţa autorităţilor și a factorilor-cheie din domeniul luptei de control al TB în România și în lume, dar și de o prezentare în detaliu a modului în care au evoluat morbiditatea și mortalitatea prin această boală la noi în ţară.

Puncte de vedere de la faţa locului

Ziua a doua a început în trombă, cu detalierea schimbării la faţă a TB în perioada dinaintea și din timpul pandemiei, cu prezentarea rezultatelor pe termen lung ale tratamentului tuberculozei chimiorezistente, a managementului transfrontalier al TB în Europa sau a modului de abordare a pacienţilor.

Au fost expuse și perspectivele din punctul de vedere al managerului, al organizaţiilor civile și al lucrătorului social legate de programul de control al TB în Norvegia, proiecte și soluţii legate de această patologie în Siria, dar și în judeţul Iași.

S-a discutat și despre problemele induse în reţele din cauza războiului din Ucraina, cu puncte de vedere venite de la faţa locului, de la medici ucraineni (în intervenţii online), din Letonia, Polonia sau Republica Moldova, multe dintre ele având conotaţii induse de formele MDR.

Partea a doua a acestei zile a fost alocată provocărilor privind intervenţiile active pentru descoperirea cazurilor de TB în România, descrierea legăturii fumat-tuberculoză și privind prevenţia bolii în Olanda, Letonia, dar și la emigranţii din Italia.

Sub ochiul lupei

Ultima zi nu s-a lăsat nici ea mai prejos, punând ochiul lupei pe subiecte cum ar fi: TB rezistentă și integrarea pe termen scurt a schemelor individualizate; elementele de prevenţie din Marea Britanie, de secvenţiere pentru diagnostic și management clinic; update-uri de
diagnostic la formele extrapulmonare, prevenţia în Ungaria și Serbia.

Au fost și alte teme interesante în această zi, printre care: modele de biomarkeri în TB, de îngrijire a pacienţilor, aportul bedaquilinei și delamanidului în clinica MDR din Institutul „Marius Nasta”, dificultăţile de implementare a programelor naţionale în perioada pandemiei și de aplicare a programelor de prevenţie în Portugalia.

De interes au fost și subiectele legate de abordarea TB în contextul bolilor nosocomiale, cu sublinieri legate de noul ghid de TB și micobacterioze, dar și de implicarea ONG-urilor.

Manifestarea s-a remarcat prin prezenţa unei puternice echipe de experţi străini conduși de reputatul profesor Lange, bun cunoscător al programelor de control al TB.

A fost un câștig real pentru audienţă, prin schimbul intens de informaţii legate de TB, pe multiple planuri, focusând în principal populaţii defavorizate, emigranţi, condiţii de război, minorităţi marginalizate. Cele trei zile au avut ca punct forte dezbaterile active cu participare largă: medici specialiști, chi­rurgi de chirurgie toracică, oameni de laborator, medici rezidenţi, asistenţi medicali etc.

Citiți și: Glomerulopatiile, cele mai frecvente boli neurologice la copii