Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Sistemul endocrin, implicat în 400 de boli rare

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 15 iulie 2022

Peste 1.500 de substanţe care contribuie la creșterea incidenţei unor afecţiuni, precum cancerele tiroidiene, obezitatea sau diabetul zaharat, au atras atenţia experţilor reuniţi la Milano, acolo unde a fost lansată și Ziua Europeană a Hormonilor.

hormoni1

Rolul hormonilor în menţinerea sănătăţii este în vizorul societăţilor profesionale și al specialiștilor internaţionali. De aceea, din anul 2022, există și o zi dedicată creșterii conștientizării asupra acestui aspect – Ziua Europeană a Hormonilor, marcată la 23 mai. Iniţiativa implementării acestei zile aparţine Societăţii Europene de Endocrinologie, Fundaţiei Europene pentru Hormoni și Metabolism și mai multor societăţi partenere. Ziua a fost lansată în cadrul Congresului European de Endocrinologie ce a avut loc în luna mai, la Milano.

Specialiștii estimează că trei pătrimi din populaţie vor avea nevoie de un consult endocrinologic la un moment dat în viaţă. Există aproximativ 400 de boli rare care implică sistemul endocrin și peste 1.500 de substanţe contribuie la creșterea incidenţei cancerelor endocrine, a obezităţii, diabetului zaharat, a afecţiunilor tiroidiene, a osteoporozei și infertilităţii. Astfel, estimativ, anual sunt cheltuiţi între 157 și 270 de miliarde de euro pentru sănătate în Europa.

Măsuri dedicate

Bolile rare afectează peste 30 de milioane de persoane din Europa. Acestea sunt de cele mai multe ori afecţiuni cronice, severe, diag­nosticate de multe ori tardiv și necesită un acces facil către centre de expertiză dedicate, multe dintre acestea fiind incurabile. Ca modificare a politicilor dedicate, experţii doresc alocarea de resurse către reţele europene de referinţă, crearea de registre dedicate și susţinerea inovaţiei în ceea ce privește tratamentul și diagnosticul acestor afecţiuni. Cancerele endocrine, cum sunt tumorile neuroendocrine, pot evolua nefavorabil, cu o durată mediană de supravieţuire de 33 de luni.

Anual, sunt diagnosticate 50.000 de cazuri noi de cancere tiroidiene. Specialiștii reuniţi la Milano au subliniat necesitatea conștientizării cu adevărat a severităţii cancerelor endocrine, prin introducerea lor în Planul pentru Cancer și includerea acestor teme ca subiecte de cercetare în cadrul apelurilor de cercetare din Programul European de cercetare Horizon.

Obezitatea, o boală endocrină

O altă afecţiune din sfera endocrinologică cu impact major asupra calităţii vieţii și a supravieţuirii populaţiei este obezitatea. Până la 40% din toate cancerele sunt atribuite sau asociate supraponderii sau obezităţii. În Europa, jumătate din adulţi și o treime din copii sunt supraponderali sau obezi.

La nivel mondial, obezitatea crește riscul de comorbidităţi și este responsabilă pentru 80% dintre cazurile de diabet zaharat de tip 2, de o treime din bolile cardiace ischemice și de 55% din cazurile de hipertensiune arterială. Astfel, obezitatea trebuie recunoscută ca o boală endocrină de toţi actorii principali implicaţi la nivel european, naţional pentru a dezvolta metodele de prevenţie și noi opţiuni terapeutice.

Una dintre concluziile Congresului European de Endocrinologie a fost că legislaţia ar trebui să fie actualizată și bine implementată pentru a evita expunerea populaţiei la pesticide, biocide și alte produse care pot conţine disruptori endocrini.

hormoni2

Hormonii de stres și memoria

De-a lungul vieţii, stresul poate afecta memoria, și acest lucru este explicat prin efectul pe o perioadă îndelungată a hormonilor de stres asupra memoriei. Studii în domeniu au evidenţiat însă rezultate contradictorii. Unele date arată că stresul sau stimulii emoţionali pot îmbunătăţi acurateţea memoriei, iar altele că emoţiile sunt rememorate într-o manieră generalizată.

Norepinefrina pare că stimulează acurateţea amintirilor, în timp ce cortizolul induce generalizarea emoţiilor. Însă există o oarecare controversă în ceea ce privește efectul celor doi hormoni în cazul episoadelor neutre (fiind vorba, posibil, de o sarcină dependentă de hipocamp).

Cu timpul, amintirile sunt supuse unei reorganizări, proces ce implică hipocampul și conexiuni neocorticale. Procesul este unul dinamic și este asociat și cu o pierdere graduală a detaliilor legate de amintiri. Stimularea non-adrenergică alterează dinamica și consolidarea la nivelul conexiunilor neuronale, aceste modificări stând la baza menţinerii acurateţei amintirilor emoţionale.

Experimente realizate pe șoareci de laborator arată că aceștia își pierd acurateţea episodică a amintirilor, acest efect neavând legătură cu hipocampul.

Bolile rare și riscul cardiometabolic

Acromegalia este o boală rară determinată în majoritatea cazurilor de un adenom hipofizar secretant de hormon de creștere (GH). Excesul hormonal prezintă efecte multisistemice și afectează inclusiv dispoziţia ţesutului adipos: scade masa grasă viscerală, crește masa musculară, scade grăsimea dispusă ectopic, scade grăsimea de la nivel subcutanat. Depozitele ectopice de grăsime (de la nivel hepatic, miocard, mușchi scheletic) sunt inadecvat de mici, în ciuda insulino-rezistenţei severe.

Un studiu realizat la Spitalul Bicetre, din Franţa, pe un lot de 516 pacienţi diagnosticaţi cu acromegalie, a arătat că statusul bolii și nivelul IGF-1 (insulin growth factor 1) induc modificări ale compoziţiei corporale în acromegalie. Odată boala controlată, modificările compoziţiei corporale sunt minore și sunt asemănătoare cu cele întâlnite în cazul populaţiei generale, odată cu îmbătrânirea.

Există un impact semnificativ al depozitelor de ţesut adipos prezente la nivel epicardic. Acestea determină inflamaţie, fibroză, cu ateroscleroză coronariană accelerată, aritmii și disfuncţie atrială, insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie prezervată.

În sindromul Cushing (caracterizat prin excese de glucocorticoizi) există, de asemenea, un risc cardiovascular crescut, ca urmare a creșterii masei de ţesut adipos și a depozitelor ectopice de trigliceride în ţesuturi. Totodată, există riscul apariţiei steatohepatitei non-alcoolice, a insuficienţei beta celulare pancreatice și a cardiomiopatiei dilatative.

AI în tratarea infertilităţii

Statisticile arată că, în Occident, 15-20% dintre cupluri sunt afectate de infertilitate. Chiar în cazul cuplurilor care încearcă anumite tratamente, 30% nu vor concepe niciodată. Câteva tehnici moderne au fost testate pentru a evalua eficacitatea acestora: inteligenţa artificială (IA)  poate ajuta în cadrul procedurilor de fertilizare in vitro prin implementarea unor modele predictive sau automatizare. Scorul automatic pentru embrioni poate evidenţia embrionii care sunt viabili din punct de vedere clinic sau care au capacitatea de a se implanta și de a duce într-un final la o naștere. Acesta poate fi util pentru embriologi, astfel putând începe procedura de fertilizare in vitro fără a compromite rezultatul final.

De asemenea, date recente arată că în cazul femeilor de peste 32 de ani, vârsta a avut un impact negativ asupra fertilităţii, care nu a fost compensat de parametrii buni ai spermei partenerului.

Etichete: Congresul European de Endocrinologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.