Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Stilul de viață mediteraneean

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 17 septembrie 2021

Modelul alimentar mediteraneean nu este o simplă grupare de alimente, el este și o valoare culturală - din 2010 este în lista valorilor intangibile ale umanităţii. 

1_4Cercetarea nutriţională și-a îndreptat atenţia, în ultimele decenii, de la studierea nutrienţilor sau a alimentelor singulare la modelele alimentare. De ce? Pentru că se consideră că diversele combinaţii de alimente și nutrienţi, care au efect sinergic sau antagonic, acţionează foarte mult și în spatele componentelor individuale, explică dr. Anca Hâncu, președinta Asociaţiei medicale de prevenţie prin stil de viaţă sănătos (AMPSVS).

„Modelul alimentar mediteraneean a fost desemnat începând cu ghidul american din 2015-2020, confirmat de ghidul american din 2020-2025 și confirmat printre cele mai sănătoase modele alimentare de ghidul european de cardiologie în 28 august 2021”, spune aceasta. Este și cel mai dovedit model din acest punct de vedere, având în spate studii clinice, precum Seven Countries Study, Predimed, SUN, LION.

Modelul alimentar mediteraneean se bazează în principal pe vegetale, lăsând totuși loc și alimentelor de origine animală în cantităţi mai mici; preferă alimentele de sezon și produsele consumate și produse local. Acesta constituie un model alimentar care ia în considerare nu numai sănătatea individului, ci și pe cea a mediului.

Pe de altă parte, „modelul alimentar mediteraneean nu este doar o grupare de alimente, este și un arhetip cultural, o valoare culturală. De aceea UNESCO, în 2010, a inclus această dietă pe lista valorilor intangibile ale umanităţii”, completează dr. Anca Hâncu.

Elementul care face diferenţa în obezitate

Asociaţia medicală de prevenţie prin stil de viaţă sănătos a organizat săptămâna trecută (9 septembrie), în mediul online, un simpozion care a vizat stilul de viaţă mediteraneean, la care au fost prezenţi 364 de participanţi. Moderatorii – prof. dr. Romulus Timar, președintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, și prof. dr. Nicolae Hâncu, președinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, – s-au întrecut în comentarii și replici știinţifice care au încântat audienţa.

De remarcat și prezenţa prof. dr. Cătălina Poiană, prorector al UMF „Carol Davila” și președinta Colegiului Medicilor din Municipiul București, care a deschis evenimentul, dar și a dr. Stefania Ubaldi, președinta European Lifestyle Medicine Organization.

2_2

„Stilul de viaţă mediteraneean și dieta mediteraneeană cu beneficiile pe care aceasta le are asupra diverselor comorbidităţi și complicaţii ale obezităţii, ca și adaptarea acestei diete la condiţiile României cred că sunt niște elemente care trebuie abordate de orice profesionist din sănătate care vede pacienţi cu obezitate”, spunea în cuvântul de deschidere prof. dr. Cătălina Poiană.

Potrivit acesteia, obezitatea este o boală cronică recunoscută și la nivel european, ceea ce înseamnă că „vor trebui dezvoltate programe de sănătate care să aibă ca obiectiv prevenţia, tratamentul și monitorizarea
pacienţilor cu obezitate”.

Fundamentul prevenţiei primordiale

Stilul de viaţă sănătos nu este implicat doar în obezitate, în bolile metabolice, ci și în bolile cardiovasculare, afecţiunile hepatice, neurologice, gastrointestinale. „Practic, toate afecţiunile au la baza tratamentului și prevenţiei un astfel de stil de viaţă sănătos”, arată prof. dr. Romulus Timar.

Potrivit acestuia, nici în pandemia actuală de COVID-19 nu trebuie uitată epidemia bolilor cronice netransmisibile, care se află într-o creștere continuă. „Fundamentul prevenţiei primordiale primare și secundare a acestor boli este reprezentat de un stil de viaţă sănătos, iar în cadrul acestui stil de viaţă sănătos alimentaţia mediteraneeană joacă un rol important”, adaugă profesorul Timar.

„Mă bucur foarte mult, pentru că acea scânteie pe care eu am aprins-o anul trecut, cu două-trei săptămâni înainte de izbucnirea pandemiei – alimentaţia mediteraneeană adaptată la tradiţia alimentară din România, pe care am denumit-o alimentaţie carpato-danubiană – a devenit acum o flacără care arde necontenit de aproape doi ani”, mărturisește prof. dr. Nicolae Hâncu.

În plus, bucuria sa rezidă și din faptul că această alimentaţie mediteraneeană devine stil de viaţă mediteraneean, „pentru că dacă privim cu atenţie lucrurile, așa cum au fost ele enunţate de câteva decenii, încă de la început s-a spus că alimentaţia trebuie să fie
cuplată cu activitate fizică”.

De toate pentru toţi

Temele, interesante de altfel, au curs firesc, începând cu istoricul dietei mediteraneene, legat de numele lui Ancel Keys (dr. Anca Hâncu) și continuând cu o comparaţie între diete și, implicit, valoarea dietei mediteraneene realizată de prof. dr. Gabriela Radulian, prezentarea caracteristicilor uleiului de măsline (conf. dr. Laura Mihalache), alimentaţia mediteraneeană ca parte dintr-un întreg, adică un stil de viaţă (prof. dr. Nicolae Hâncu). Prof. dr. Cornelia Bala a prezentat, la rândul său, beneficiile dietei mediteraneene în bolile cardiovasculare.

Prof. dr. Maria Moţa a făcut o trecere în revistă a beneficiilor în obezitate, sindrom metabolic și diabet zaharat tip 2 a acestui model alimentar, iar rolul antiinflamator al acestei diete a fost dezbătut de dr. Stefania Ubaldi, care și-a pregătit teza de doctorat chiar pe meleagurile unde a cercetat Ancel Keys, un fiziolog american care a studiat influenţa dietei asupra
sănătăţii. El a emis ipoteza că înlocuirea grăsimilor saturate din dietă cu grăsimi polinesaturate reduce riscul de boli cardiovasculare.

În încheiere, președinta AMPSVS a declarat: „Sunt mândră și bucuroasă că reușim ca la fiecare eveniment al Asociaţiei medicale de prevenţie prin stil de viaţă sănătos să aducem teme captivante prezentate de profesioniști recunoscuţi ai lumii medicale românești și internaţionale”.

Ce înseamnă un stil de viaţă sănătos

Evidenţierea unui stil de viaţă sănătos și nu doar a unui comportament alimentar sănătos implică și creșterea activităţii fizice, odihna și aportul hidric corespunzătoare. Ce înseamnă un stil de viaţă sănătos? În primul rând, este vorba despre o dietă echilibrată, asociată cu o activitate fizică zilnică, explică prof. dr. Gabriela Radulian, șef Secţia Clinică Diabet II, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice „N. Paulescu”.

alergători

Dieta, adaugă aceasta, „vizează de fapt un aport de macronutrienţi – glucide, proteine și lipide – în proporţii optime, care vor susţine nevoia energetică și fiziologică a organismului. Dar, în egală măsură, o dietă echilibrată furnizează și un aport optim de micronutrienţi, respectiv de vitamine și minerale”.

De aceea, comportamentul alimentar este un factor important implicat în apariţia bolilor netransmisibile, iar OMS a propus această strategie globală pentru prevenţia bolilor netransmisibile prin reducerea obiceiurilor nesănătoase și creșterea gradului de activitate fizică.

Printre modificările propuse de OMS se regăsesc limitarea consumului de acizi grași saturaţi și acizi grași trans simultan cu promovarea consumului de acizi grași nesaturaţi. Se recomandă totodată creșterea aportului de fructe și legume, precum și limitarea consumului de sare și zahăr.

Prof. dr. Gabriela Radulian a subliniat în lucrarea sa multiplele beneficii ale dietei meditera­neene versus alte patternuri alimentare: „Patternurile alimentare cele mai recomandate sunt dieta mediteraneeană, dieta DASH, respectiv dieta vegetariană, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate”.

Practic, în aceste trei patternuri se încurajează consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, descurajând consumul de alimente procesate, al celor bogate în sodiu și al celor care conţin zahăr.

Înregistrarea evenimentului se găsește pe www.lifestlylemedicine.ro la
secţiunea evenimente.

Citește și: Dieta DASH cu conţinut scăzut de sare

 

 

Etichete: dieta mediteraneana stil de viata sanatos obezitate alimentatie sanatoasa

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.