Prin urmare, declinul pronunţat al ratelor de fertilitate va împiedica majoritatea ţărilor să îşi menţină nivelurile actuale de populaţie în acest secol.

De asemenea, în timp ce populaţia ţărilor sărace va continua mult timp să crească, mai ales în Africa subsahariană, ea va scădea în statele dezvoltate, reiese din studiul citat.

Este vorba de un dezechilibru care riscă să aibă „consecinţe considerabile pe plan economic şi social”.

„Implicaţiile sunt imense. Aceste tendinţe viitoare ale ratelor de fertilitate şi naşterilor vii vor reconfigura complet economia globală şi echilibrul internaţional de putere şi vor necesita reorganizarea societăţilor. Odată ce populaţia scade în aproape toate ţările, dependenţa de imigraţia deschisă va deveni necesară pentru a susţine creşterea economică”, a declarat dr. Natalia V. Bhattacharjee, coautor principal şi cercetător principal la Institutul de Metrică şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Washington, SUA.

Cercetătorii au precizat că rata globală de fertilitate a scăzut la mai puţin de jumătate în ultimii 70 de ani, de la aproximativ 5 în 1950 la 2,2 în 2021.

Studiul prognozează că, la sfârşitul secolului, peste trei sferturi dintre naşterile vii vor avea loc în ţările cu venituri mici şi medii, dintre care mai mult de jumătate în Africa subsahariană.

Analiza prognozează că Nigerul va avea în 2050 cea mai mare rată de fertilitate, cu o medie de cinci copii la fiecare femeie, însă ea ar putea fi redusă la 2,7 dacă vor fi atinse ţintele de educaţie universală.

În schimb, Coreea de Sud va avea cea mai scăzută rată de fertilitate, de numai 0,82, la mijlocul secolului, potrivit studiului. 

Între timp, în Europa Occidentală rata medie totală a fertilităţii este prognozată că va ajunge la 1,44 în 2050 şi va scădea şi mai mult, până la 1,37, în 2100.

Studiul se bazează pe cifrele Global Burden of Disease, un vast program finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, care adună datele din domeniul sănătăţii din majoritatea statelor.