De multe ori însă, el este văzut ca o persoană care „controlează” desfășurarea activităţii și care face „proceduri și protocoale”, spune Paula Mirela Corduneanu, responsabil cu managementul calităţii la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iași.

Cum susţineţi implicarea angajaţilor în menţinerea continuă a implementării managementului calităţii în spitalul unde activaţi?

Încurajez fiecare coleg să își exprime nemulţumirile, propunerile de schimbare sau de îmbunătăţire a unui proces. Mă consider norocoasă pentru că activitatea mea în spital a început în serviciul contabilitate (2004-2009), a continuat la cel de resurse umane (2009-2012), iar din 2012 până în prezent în managementul calităţii. Acest lucru m-a ajutat să înţeleg procesele din spital, conexiunea cu partea medicală și colaborarea dintre acestea. Este o muncă de echipă, unde fiecare participă cu experienţa și cunoștinţele de specialitate. Responsabilul cu managementul calităţii (RMC) trebuie să fie un sprijin în rezolvarea problemelor identificate, un suport pentru personalul medical și nemedical.

Ce acţiuni întreprindeţi pentru a oferi acest sprijin?

Avem întâlniri săptămânale în cadrul spitalului, dar și ori de câte ori este necesar în cadrul secţiilor sau compartimentelor sale. Port discuţii aplicate cu personalul pentru a identifica împreună problemele și soluţiile la ele, pentru ca apoi să transmit managementului recomandările identificate. RMC nu „controlează” modul în care se desfășoară activitatea, ci este parte activă în desfășurarea și implementarea proceselor dintr-un spital.

Este nevoie de un cadru legislativ dedicat

Cât de importantă este prezenţa unui RMC într-o unitate sanitară?

Pentru noi, RMC-iștii, importanţa managementului calităţii e de la sine înţeleasă. Însă, nu de puţine ori, ne confruntăm cu anateme simplificatoare, dacă nu chiar împinse spre derizoriu, fiind consideraţi persoanele care „fac proceduri și protocoale” și „controlează”. Schimbarea de paradigmă trebuie să fie de tipul top-down, pentru a avea succes. Conștientizarea importanţei procesului trebuie adâncită, inclusiv, poate, la nivel legislativ.

Puteţi detalia?

Ca factor decident, RMC-ul poate face mult mai mult decât recunoașterea unor probleme. El poate constitui și mijlocul de soluţionare a acestora. Dacă se rezumă doar la a transmite și a face propuneri și, în cel mai bun caz, la a implementa soluţiile asupra cărora decide – mai mult sau mai puţin –, atunci rolul său are de suferit în culegerea rezultatelor. Având în vedere faptul că în momentul actual statutul RMC nu este clar definit în cadrul  legislativ, consider că RMC-ul unui spital public trebuie să devină membru cu drept de vot la nivel decizional de top-management.

Care va fi impactul ordonanţei pentru reducerea cheltuielilor bugetare în ceea ce privește structura de management al calităţii?

Din păcate, prevederile Ordonanţei nr. 90 din 27 octombrie 2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 reduc semnificativ importanţa RMC în desfășurarea activităţii spitalului. Dacă Ordinul 1312/2020 privind organizarea și funcţionarea structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate în cadrul unităţilor sanitare cu paturi și serviciilor de ambulanţă, în procesul de implementare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate și siguranţei pacientului încerca să atribuie RMC-ului un oarecare grad de importanţă, transformând funcţia în una de conducere a structurii de management al calităţii, Ordonanţa 90/2023 transformă RMC în funcţie de execuţie cu atribuţii suplimentare. Consider că vom fi martori, încă o dată, la o migraţie a personalului competent și experimentat din zona publică în zona privată. Acolo se găsesc, fără doar și poate, alte resorturi de atragere a acestor specialiști, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea importanţei și a experienţei acumulate.