Anual, Camera Lorzilor numeşte un Comitet pentru ştiinţă şi tehnologie, care analizează realizările din diverse domenii şi face recomandări organismelor guvernamentale britanice. Medicinii genomice i-a fost deja dedicat un al doilea raport, în 2009. Un model demn de urmat de orice ţară interesată de progres, pe care îl descrie şi comentează, la rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic.

Inhalosedarea în cabinetul dentar este tot mai asiduu promovată pe site-urile clinicilor, în presa generalistă sau în reportajele televizate. Preocupate de prezentarea incontestabilelor avantaje, acestea nu par să-şi fi pus însă o problemă la fel de importantă ca relaxarea pacientului: este metoda practicată în deplină legalitate în ţara noastră? Dl dr. Mihail Călin caută răspunsul la această întrebare.

Cum au contribuit genetica, apoi genomica la îmbunătăţirea tratamentului bolilor? Graţie lor, medicina a căpătat noi atribute: stratificată, de precizare, individualizată, predictivă. Despre toate acestea, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic.

Medicina genomică reprezintă aplicaţii ale genomicii în practica clinică. Răspunsuri la întrebarea din titlu creionează dlprof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.

26 iunie 2000, ziua în care preşedintele SUA, Bill Clinton, anunţa finalizarea primului studiu al hărţii genomului uman, este considerată „data de naştere“ a medicinii genomice. Aceasta redefineşte concepţiile actuale despre boală şi pune bazele medicinii individualizate. Prof. dr. Mircea Covic aduce în discuţie cele două concepţii polare despre boală, care au influenţat evoluţia medicinii şi enumeră cele cinci atribute („5P“) ale medicinii individualizate, la rubrica Medicină genomică.

Lansat în 1990, Proiectul Genomul Uman a avut ca obiective principale determinarea secvenţei nucleotidice complete a ADN nuclear şi identificarea, localizarea şi analiza funcţiei genelor ce alcătuiesc genomul uman. Despre ambiţiosul proiect, ce a inaugurat oficial era genomicii, vorbeşte dl prof. dr. Mircea Covic, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Medicina anilor ’90 a devenit, în mare măsură, moleculară. Cele mai importante realizări – în domeniul fiziopatologiei celulare şi al elucidării mecanismelor moleculare de producere a bolilor – sunt prezentate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicină genomică.

Personalităţi remarcabile din lumea aplicaţiilor laserilor în medicina dentară s-au reunit recent, la Sibiu, pentru a patra Conferinţă Internaţională de Laseri în Medicină.

O relatare a evenimentului şi un interviu oferit de dna prof. dr. Carmen Todea, preşedinta Societăţii Române de Laseri în Stomatologie, în grupajul realizat de dl dr. Mihail Călin.

Recent, la Cluj-Napoca, s-a desfăşurat a doua ediţie a Congresului de Medicină Dentară „Transilvania“. Tradiţia clujeană în stomatologie, dar şi aspectele inedite ale manifestării ştiinţifice sunt prezentate de dl prof. dr. Radu Septimiu Câmpian, preşedintele Congresului.