Ne-a părăsit Papil. Printre ultimii „mohicani” ai teatrului... Nu o să-i mai putem vedea statura zveltă, privirea mândră și vorba ţanţoșă în răspăr.
Acum câteva zile, încercând să scriu despre un spectacol slab văzut de curând, într-o pauză, ochii mi-au căzut pe unul realizat pentru TV, cu ani în urmă și, încântat de ce vedeam, nu mi-am mai putut lua privirea de pe micul ecran.
Piesa Paracliserul, scrisă în 1970 de Marin Sorescu, a entuziasmat zeci de tineri actori români prin conţinutul ei ciudat, misterios, dar mai ales prin finalul ei incendiar.
Din cauza resurecţiei pandemiei, cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, programată să aibă loc între 6 și 14 noiembrie, se va desfășura în format online. Sub umbrela Creaţia. Recreaţia. Re-creaţie, vor putea fi vizionate 38 de spectacole ale teatrelor din ţară și din Capitală, alese de un juriu format din criticii Oana Cristea Grigorescu, Cristina Rusiecki și Claudiu Groza.
Teatrul Teatrelli a găzduit spectacolul „Amor amar”, o piesuţă construită ca să amuze sau ca să ne arate unele inconveniente ale amorului în trei.
Teatrul Naţional a redeschis stagiunea cu spectacolul Papagalul mut, în regia reputatului regizor de film Nae Caranfil. Artistul a mai montat în 1986 piesa „Acești nebuni făţarnici”.
Ne-a părăsit Dan Puican, omul care timp de câteva decenii a regizat și a înregistrat o mie de piese de teatru pentru Teatrul Radiofonic.
Povestea Gaiţelor sau a „Cuibului de Viespi” (cum s-a numit iniţial) de Alexandru Kiriţescu, o savuroasă dar și feroce satiră a moravurilor provinciale românești, a avut mare succes chiar de la premiera din anul 1929.
Teatrul în aer liber din grădina Herăstrău funcţionează în sfârșit. Începutul, ca să zic așa, îl face Teatrul de Comedie, cu un spectacol din 2015, intitulat pretenţios La Pulce, de parcă dacă s-ar numi „Puricele în ureche”, cum l-a numit autorul, ar fi o crimă de lezmajestate.
După o scurtă activitate, teatrele au luat vacanţă. Până în toamnă doar TVR transmite în continuare spectacole teatrale. Cele mai recente reprezentaţii oferite au fost de facturi diverse.
Aspirând în subsidiar să rivalizeze cu premiile Oscar sau Festivalul de la Cannes, anul acesta premiile UNITER au revenit la Teatrul Naţional, după doi ani de pauză, cu un covor roșu la intrare, un fel de surogat autohton, asemenea altor imitaţii ce se doresc a fi o sincronizare a vieţii noastre cu marile civilizaţii din lume. Ceea ce, în ultimă instanţă, nu e rău deloc.
Prin gura lui Hamlet, Shakespeare spune un adevăr incontestabil: „Actorii sunt cronica vie și prescurtată a vremurilor”. Autorul volumului Paiaţe, măști, grimase, găști, actorul Candid Stoica se conformează „cu brio” acestei aserţiuni.
Recent, într-un local din București, a avut loc o adaptare a unei piese a dramaturgului englez Michael Frayn, totul redus la doar două personaje, denumită „Încurcături printre chinezi”.
Se poate afirma, fără riscul de a exagera, că Luminiţa Gheorghiu era o minunată artistă și un om ce… nu există!
Cea mai recentă punere în scenă a cunoscutei piese caragialiene „D’ale Carnavalului” propune o abordare total neașteptată, ducând totul într-un derizoriu absolut.
Pentru lansarea cărţii mele, Paiaţe, măști, grimase, găști, la sala nouă a Teatrului de Comedie, am invitat oameni de teatru, profesori, cunoștinţe, oameni de afaceri, dramaturgi, regizori, actori, ziariști, economiști, pensionari, sportivi, rude.
Piesa Adio, domnule Haffmann, de Jean-Philippe Daquerre, noua premieră a Teatrului Naţional din București, propune ca subiect un melanj interesant, chiar original, între realitate și ficţiune.
Teatrul Naţional din București a deschis stagiunea cu una dintre piesele mai scurte ale lui Teodor Mazilu, „Frumos e în septembrie la Veneţia”, o piesă cu replici savuroase.
Dineu cu Proști se joacă de zece ani la Teatrul Naţional în Sala Mare, plină până la refuz și cu cereri de bilete intens programate.
Editura Eikon a publicat, săptămâna trecută, cartea scrisă de Candid Stoica, „Paiaţe, măști, grimase, găști”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe