Îndelung așteptata campanie de vaccinare împotriva COVID-19, la aproape o lună de la lansare, devine deja vizibil că va fi... îndelungă. Ceea ce n-ar trebui să ia prin surprindere pe nimeni.
Progresele din domeniul cardiologiei obţinute în anul 2020 variază de la apariţia unor noi ghiduri de diagnostic și tratament până la apariţia unor noi medicamente și tipuri de aparate medicale.
Cred că lecţia majoră a acestui an ar trebui să fie una de solidaritate, de împăcare cu semenii și cu întreg Universul: nu numai supravieţuirea, dar și înţelepciunea!
Cel mai mare pericol, acum, că orizontul de vaccinare împotriva COVID-19 e în cătarea minţii atâtor amar de oameni, nu e vaccinarea însăși. Asta vor să crezi apostolii îndoielii și samsarii haosului.
Ne aflăm, după aproape un an de la debutul pandemiei cu o nouă specie de coronavirus, botezat SARS-nCOV (iniţial) și apoi SARS-CoV-2, în faţa unui moment istoric.
După trei ani petrecuţi pe locurile 5-6 în topul european al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori, România a revenit pe un nedorit loc 3.
Omenirea trece, anul acesta, printr-o teribilă cumpănă. Ai spune că e vorba despre pandemie, dar nu e vorba doar de ea. E despre felul în care noi, medicii, ne purtăm de faţă cu omul bolnav.
În unele situaţii, instalarea insuficienţei cardiace poate fi favorizată sau chiar cauzată de tratamentul farmacologic al unor malignităţi.
Insuficienţa cardiacă este o problemă de sănătate publică atât prin rata mare de mortalitate, cât și prin impactul social și economic pe care le implică. Insuficienţa cardiacă poate conduce la o serie de efecte negative asupra altor organe, precum rinichiul sau ficatul (1).
S-a schimbat, fără tam-tam și surlăsăraie, conducerea Colegiului Medicilor din România. Plecat-a doctorul Borcean, fie bună și luminoasă domnia doctorului Coriu!
Alegerile pentru echipa Colegiului Medicilor din Municipiul București s-au încheiat.
Salvaţi sufletele noastre! Salvaţi sufletele voastre! Și, dacă tot salvaţi, poate o să ne hotărâm curând ce-o fi aceea un suflet, și dacă există, la ce bun să fie salvat.
Aveţi mare grijă la moralul, și sănătatea mintală, a personalului sanitar după primul val de COVID-19 în România!
Ce se întâmplă uneori în mintea unor medici, de-i apucă pandalia negaţionismului sanitar?
Fiecare editorial este o invitație la controversă. Nu avem voie, fie și în cenzura unanimității, să ne pierdem cumpănirea, cumpătul sau spiritul dubitativ.
Mă preocupă procesul devenirii, dar mai ales al revenirii ulterioare a Sănătăţii la ceea ce-a fost înainte de dezmăţ, și epidemie.
Elevii stau de ceva vreme în casă și, poate, unii dintre ei înţeleg izolarea ca pe o privare de libertate.
N-am întâlnit boală să n-aibă leac. Mai devreme sau mai târziu, curiozitatea omenească dovedește bezna de început, când mai degrabă ne zbatem să găsim un sens non-sensului, noutăţii.
Fiți fără îndoială că, în săptămânile care vin, fiecare dintre noi, medic, asistent, infirmier, ne vom pierde mințile ori uzul rațiunii, pe distanțe scurte. E inerent, mai bine este să accepți că logica, înțelepciunea sunt failibile.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe