În urmă cu un an scriam despre o șansă oferită de pandemie, cea de a reduce consumul de antibiotice, întrucât traversam o perioadă dificilă pentru sistemul medical, dar în care patologia infecţioasă dominantă era una virală; or, virozele nu se tratează cu antibiotice!
OMS a anunțat că este disponibilă o platformă globală cu datele individuale ale pacienților, creată pentru tratamentul tuberculozei rezistente la medicamente.
Ieri a început campania de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, organizată de Rețeaua de Solidaritate, care va dura până la 24 noiembrie.
Săptămâna conștientizării rezistenței la antimicrobiene este marcată anul acesta în perioada 18-24 noiembrie.
O trecere în revistă a articolelor medicale apărute în ultimii ani pe subiectul consumului de antibiotice arată o creștere îngrijorătoare, lucru care explică apariţia bacteriilor superrezistente.
La nivel global, rezistenţa la diferite clase de antibiotice se dezvoltă într-un ritm alarmant, iar efectele în timp sunt îngrijorătoare, atrag atenţia specialiștii.
Din ce în ce mai multe țări, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, își iau angajamentul că se vor implica în abordarea rezistenței la antimicrobiene, o problemă extrem de răspândită.
O tehnică ce măsoară activitatea metabolică a bacteriilor poate identifica rezistența la antibiotice în mai puțin de 90 de minute, arată un studiu de la Washington State University.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că va monitoriza contagiozitatea subvariantei AY.4.2 a coronavirusului, responsabilă de un număr în creștere de îmbolnăviri COVID-19.
O pacientă cu depresie rezistentă la tratament a beneficiat de un tratament care a dus la remisia completă a bolii.
Cercetătorii de la Institutul Ineos Oxford în colaborare cu cei de la Universitatea Oxford și colegi din Peshawar, Pakistan, au publicat un nou studiu legat de rezistenţa antimicrobiană și artropode.
Deși vaccinurile împotriva COVID-19 disponibile în prezent sunt extrem de eficiente, capacitatea limitată de producție și nevoia ca aceste produse să fie păstrate la rece îngreunează distribuirea lor la nivel global.
Construirea rezistenţei la lucrătorii din domeniul sănătăţii poate servi ca factor de protecţie împotriva rezultatelor negative legate de locul de muncă, inclusiv epuizarea, anxietatea și depresia.
Liderii și experții din întreaga lume fac un apel pentru reducerea semnificativă a folosirii medicamentelor antimicrobiene în sistemele globale de producere a alimentelor.
Sepsisul neonatal determină anual 2,5 milioane de decese, cifrele cele mai îngrijorătoare înregistrându-se în ţări din Africa sau Asia.
Comunitatea științifică e îngrijorată, în urma studiilor care arată că variantele Epsilon și Lambda ale SARS-CoV-2 sunt mai contagioase și mai rezistente la vaccin.
Unele persoane sunt neobișnuit de rezistente în fața infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2, așa că oamenii de știință caută acum în genele și în sângele lor indicii care i-ar putea ajuta să găsească punctele slabe ale pandemiei.
După trei ani petrecuţi pe locurile 5-6 în topul european al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori, România a revenit pe un nedorit loc 3.
Societatea Română de Microbiologie trage un semnal de alarmă în Săptămâna Mondială a Conștientizării Antimicrobiene (World Antimicrobial Awareness Week 2020).
Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este considerată principala ameninţare la sănătatea publică din întreaga lume. În Europa se înregistrează anual peste 33.000 de decese cauzate de infecţii cu bacterii multirezistente (1).
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe